Despre relatii nepotrivite si potrivite…

Va prezint mai jos cite ceva despre cartile :

Gerard Apfeldorfer (psihiatru si psihoterapeut) – Arta de a cultiva relatii durabile, Ed TREI

http://www.edituratrei.ro/product.php/G%C3%A9rard_Apfeldorfer_Arta_de_a_cultiva_rela%C5%A3ii_durabile/2017/

Alon Gratch (psiholog clinician) – Daca dragostea ar putea gindi. Cum sa iti folosesti mintea pentru a-ti ghida inima, ed TREI

http://www.edituratrei.ro/product.php/Alon_Gratch_Daca_dragostea_ar_putea_gandi_Cum_sa-ti_folosesti_mintea_pentru_a-ti_ghida_inima/2275/

Gerard Apfeldorfer la fel ca alti psihiatri si psihologi, are o privire critica asupra asteptarilor si inchipuirilor majoritatii oamenilor cu privire la dragoste. Vorbeste in cartea sa de intoxicarea culturala de-a lungul vremii privind “dragostea”

Ideea de baza a cartii este stiuta de toti specialistii care lucreaza in domeniul relatiilor umane (psihiatri, psihologi, psihoterapeuti, sociologi, antropologi) si este aceea cf careia : noi gindim si traim o relatie dupa niste convingeri si credinte deseori eronate preluate cultural (parinti, societate, stramosi, biserica si alte institutii ). Noi ne facem o idee despre relatii din cadrul familiei de baza mai intii. Se prea poate ca o persoana care a vazut in familia sa relatii violente in cuplu sa nu isi gaseasca partener, crezind ca relatiile sint neplacute si mai bine sa se lipseasca. In alt caz, o alta persoana a vazut in familie relatii armonioase, fara cearta si a tras concluzia ca intr-o relatie daca te certi nu e bine si ca atare va parasi o relatie in care partenerul este confruntativ. In ambele situatii persoanele sint prada unor idei gresite despre relatii.

Astfel el enumera credinte eronate ale unei persoane care doreste sa fie intr-un perteneriat. Adevarate sint urmatoarele dupa Apfeldorfer :

Nu comunici cu celalalt doar daca tu te exprimi.

Nu inseamna ca daca lucrurile merg prost intre tine si celilalti e vina ta sau a lor musai.

Nu inseamna ca sinteti respinsi de altii pentru ca sinteti imperfecti fizic si psihologic. Nu inseamna ca daca va indreptati imperfectiunile ceilalti va vor primi cu bratele deschise.

Unii cred ca daca ofera mult, foarte mult vor primi la fel de mult. Este fals, deoarece de multe ori generozitatea prea mare copleseste si stirneste resentimente. Cu alte cuvinte nu vom fi rasplatiti daca oferim mai mult decit putem. Aceasta idee din pacate apartine religiei crestine si multi nu se dezbara de ea, crezind ca vor ajunge in Rai daca ofera ….Nu uitati : alturistul este cel mai mare egoist.

Alta idee “crestina” este aceea ca nu trebuie sa spui daca faci un bine, ci sa te ascunzi, ca daca te lauzi, nu este bine.

Altii cred cum am mai spus ca daca ii spui partenerului ce nu iti convine la el sau in relatie, strici relatia. Total fals. Cu cit aminam a spune lucrurilor pe nume cu atit creste furia, resentimentul si frustrarea. La un moment dat ne intrebam de ce ne indragostim de altcineva….E usor sa te indragostesti de alta persoana si sa nu rezolvi problemele de cuplu curente. E necesar sa spunem ce nu ne convine celorlalti, evident fara agresivitate ci cu fermitate

In relatii este nevoie sa te lasi si condus de celalalt, sa ii apartii. Unii considera ca nu trebuie sa datorezi cumva ceva celuilalt, pentru ca altfel te-ai simti dependent. De fapt a fi total independent- “liber” in cuplu inseamna ca nu mai esti intr-un cuplu.

Dragostea, iubirea nu e totul ! si este important sa avem in vedere si celelalte aspecte ale vietii in general si ale vietii de cuplu in particular.

O alta iluzie a unor persoane este aceea ca intr-o relatie trebuie sa fii total transparent, sa spui totul pe sleau, sicer ….Va dati seama ce se intimpla cind incepi sa insiri ce ai facut in pat cu fostii parteneri ? Fiecare dintre noi avem gindurile, simtamintele noastre intime pe care nu ni le dezvaluim uneori nici noua insine. (vezi pag 86)

G Apfeldorfer vorbeste in extremis despre persoanele seductive care au ca interes de a subjuga pe celalalt, fiind lipsite de empatie (patologic : personalitatile paranoice, histrionice, antisociale, narcisice). Astfel de tipuri de personalitati nu eu capacitatea denumita empatie si au teama profunda de intimitate. Seductia ne manipuleaza gindirea magica, hipnotizindu-ne. Problema este cind ne trezim din seductie. Dupa G A seductivul poate folosi violenta (in sens de intruzivitate) , sexul si placerea, pentru a seduce, insa creeaza legaturi de moment, sau mai bine zis intilniri, nu relatii. Seductia duce la indragostire. Empaticul isi foloseste prietenia, mintea, creind legaturi durabile. Empatia duce la investitie afectiva, angajament, relatie de durata.

Vorbind despre frumusete, psihiatrul spune un adevar: frumusetea prea multa sperie, chiar daca atrage. De aceea o femeie prea frumoasa risca sa ramina singura, deoarece nimeni nu indrazneste sa ajunga la “inaltimea” ei sau risca sa pice prada unor seductivi care vor s-o bifeze pe “lista lor” de femei cucerite. Astfel, frumusetea atrage si nefericire…..Apoi vorbeste despre obsesia patologica a femeilor de a slabi. “O femeie de 1,68 greutatea optima pt sanatatea ei ar fi 63 kg…..desi ea se vrea la 54 kg ! “ pag 160

Mi-a placut nespus capitolul denumit “Ca sa terminam cu Marea Dragoste ! “

El spune ca Marea Dragoste este acea dragoste pasiune, tragica si posesiva pe care o gasim in miturile despre cuplurile celebre. Acest tip de dragoste este iluzoriu, fantasmatic si negativist. Multe persoane ramin tributare acestui tip de gindire disfunctional : “conforma careia “dragostea adevarata este nefericita”. Acest mit provine din scrierile romantice cind trubadurul isi exprima dragostea unei domnite eventual casatorite, insa fara sansa de a avea o relatie cu ea. Daca cumva domnita raspunde la iubirea trubadurului deseori trubadurul o paraseste, dupa ce a sedus-o. Astfel el nu iubeste femeia reala (in carne si oase), ci femeia iluzorie, Femeia Ideala, iluzia.

Romanticii si trubadurii fac apologia iubirii nefericite (pasionale, bolnavicioase, obsedante) niciodata concretizate. Ei sint indragostiti de Iubire, nu de o persoana reala.

Dragostea pasionala, ucide prin intensitate, valoarea ei constind in suferinta nu un fericire – total nevrozant !

Iata o idee nefunctionala despre dragoste “Viata nu trebuie traita decit daca traiesti in mod pasionat, entuziast, daca simti emotii violente. “ (pag 191 )Autorul “multumeste” cuplurilor romantice din literatura: multumim voua cei care prin “povestile voastre de dragoste ne explicati cum sa ne visam viata mai curind decit sa ne-o traim”. (pag 191)

Adevarul este ca iubirea reala, matura este mai plictisitoare insa Autentica.

Adevarul este ca unei persoane I se pot potrivi o multitudine de parteneri, nu doar unul singur. Nu exista suflet pereche. Acest aspect il cunosc si astrologii. Din multitudinea de barbati si femei ni se potrivesc mai multe pers in functie de aspectele pe care le regasim in hartile astrologice ale celor doi.

Si G Apfeldorfer si A Gratch vorbesc despre paradoxul casatoriilor “din dragoste”, care nu sint programate de parinti. Aparent – cuplurile care se intilnesc si se plac, se indragostesc si se casatoresc sint niste cupluri care au libertatea de a alege….Aparent doar! Pentru ca de cele mai multe ori alegerile lor sint inconstiente si nu duc la relatii durabile. Cite persoane nu ati intilnit care sa fie atrase nebuneste de cineva, sa se indragosteasca la prima vedere si appi dupa 3 ani sa descopere ca relatia a fot un fiasco? Multe. Daca nu mirosim de la departare pericolele acestei iubiri fulgeratoare mergem pe drumul prost batatorit al stramosilor. Cite femei cu tati violenti cunoateti care s-au indragostit de un tip care nu parea violent si alcoholic si care in timp a “devenit” exact ca tata ? Multe…

Se pare ca relatiile puse la cale de parinti, regizate care pornesc de la ratiuni practice dureaza mai mult. (nu ma refer la cazurile in care fetele sint vindute de catre parinti catre parteneri). Partenerii in astfel de cazuri pornesc de la prietenie si respect si mai apoi se indragostesc. Fireste ca nu putem generalize insa puteti sa meditati la aceste rinduri…Cel mai bine ar fi ca alegerile sa fie cu ratiune insa si cu putina atractie fizica.
Intorcindu-ne la teoria atasamentului (vezi https://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2010/07/27/atasamentul-si-relatiile-noastre-de-mai-tirziu/), tragem concluzia ca modul de atasament pe care l-am avut cu prima persoana de referinta – prima relatie de iubire pe care am avut-o cu parintii ne dicteaza tipul de relatii ca si adulti.

A Gratch in cartea “Daca dragostea ar putea gindi. Cum sa iti folosesti mintea pentru a-ti ghida inima” scrie despre mai multe tipuri de iubire nefunctionale : dragostea narcisica, virtuala (la departare: fizica sau psihologica – vezi si internetul), dragostea unilaterala, dragostea triunghiulara, dragostea interzisa (cind exista bariere sociale), dragostea sexuala, dragostea androgina. Posibil ca multi dintre noi sa fi trecut prin una sau mai multe din aceste tipri de dragoste. Vestea buna este ca ne putem “vindeca” si alege o dragoste benefica. Primul lucru este sa facem din nou drumul inapoi in copilarie si s-o analizam, s-o contientizam. O cale profesionista de plonjare in copilarie este psihoterapia.

Ingredientele dragostei bune dupa A G le gasiti mai jos (pag 228-291

):

Avem nevoie in cuplu de “un anumit grad de idealizare reciproca” fara a intra in patologia dragostei narcisice

Avem nevoie de “o puternica identificare” cu partenerul. Deseori raminem cu un partener care a avut in copilarie o trauma ca a noastra : De cine ori nu vi s-a intimplat sa auziti : “…A si eu mi-am pierdut mama de mic/a ca si tine”. Deseori am observat ca si astrologic lucrurile se brodesc : “A ….mama mea e in Leu ….Ce interesant si tatal meu e Leu…”.:)

Avem nevoie de un “echilibru de asemanari si deosebiri in personalitate”. Daca nu exista valori commune si filosofie de viata la fel nu vom avea de-a face cu o relatie functionala. ”

Avem nevoie de comunicare in cuplu. A fi intimi inseamna si sa vorbim despre gindurile, sentimentele noastre care ne afecteaza pe noi si care pot afecta si relatia. A avea si discutii despre unele aspecte ale vietii (cultura, educatie, filosofie) face viata de cuplu si mai dinamica.

Avem nevoie de sexualitate in cuplu. Componenta erotica este de baza insa nu definitorie.

Avem nevoie de a tolera si rezolva conflictul spune A G. Multe persoane au convingerea disfunctionala ca nu trebuie sa spuna lucruri. Multe persoane au convingerea disfunctionala ca nu trebuie sa spuna lucrurile e e negative negative in cuplu si nemultumirile, insa daca nu se face acest lucru, mai devreme sau mai tirziu relatia se va eroda. Daca nu spui ce te doare nici nu se rezolva !

Avem nevoie de “reguli domestice implicite si explicite” Confruntarile in cuplu sint excelente resorturi de crestere a partenerilor si foarte benefice pentru schimbare. Daca intr-un cuplu nu se discuta despre nevoi, diferente de opinii, moduri de a vedea viata de cuplu, ce se poate tolera si ce nu, limite proprii, lucruri practice – mai devreme sa mai tirziu cuplul va intra intr-o criza adinca (constientizata sau nu).

Avem nevoie de reglarea afectului si impulsului – Fiecare partener poate sa se enerveze si sa il violenteze pe celalalt, insa este nevoie sa aiba capacitatea de a se infrina si a nu isi face rau siesi si celuilalt.

Avem nevoie de crestere personala si “reinventarea a eului” Aceata nevoie este indispensabila pentru binele personal si al cuplului. Orice lucru incepe de la Sine. Daca noi sintem goi in interior nu putem avea pretentia de a fi intr-un cuplu echilibrat si constructiv. Mereu avem obligatia de a ne ingriji si de a ne dezvolta personal. Altfel, putem pica intr-o dependenta bolnavicioasa de celalalt. Feicare dintre noi avem nevoie de timp petrecut in afara cuplului cu noi insine, cu altii, fara partener.

Avem nevoie de proiecte comune in cuplu. Deseori copilul este un proiect comun de cuplu, insa mai exista si altele (implicare in activitati profesionale comune, sau proiecte sociale)

Avem nevoie de angajament in cuplu. A fi total independent in cuplu inseamna ca nu esti intr-un cuplu sin u iti asumi responsabilitati in acel cuplu. A fi angajat inseamna a fi alaturi in momente grele, a sustine pe celalalt.

Avem nevoie de putina magie si noroc spune A G. J Eu as spune ca magia si norocul ni-l construim singuri printr-o viziune buna asupra noastra, a celuilalt, a vietii in genere. Viziunea negativa alunga norocul…

Revin din nou la ideea ca in dragoste ai nevoie de gindire si inteligenta!

Cris A Levitchi
Mai multe despre iluzii in relatiile de iubire : in cartea www.sensart.ro/despre-iluzii-mituri-amagiri.html

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: