Despre iertare intr-un mod sanatos…..

Subiectul despre iertare – am observat ca stirneste multe controverse …(neintimplator acest subiect bintuie emailurile noastre…acum cind Chiron – invatatorul din astral este in Pesti si va sta pina in 2018 in Pestii – semnul compasiunii, insa si al iluziilor si falsei spiritualitati ).
De-a lungul vremii pe email am primit de mai multe ori un email despre o terapie hawaiiana prin care daca spuneam aceste cuvinte “iarta-ma, te iert, multumesc, te iubesc “ rezolvam multe probleme psihologice (ne eliberam de ranchiuna, ura…fata de o pers care ne-a adus un prejudiciu). Nimeni (sau aproape nimeni) nu spune ca iertarea nu are rolul ei benefic si sanogen, insa depinde cind si cum este data. Nu am intilnit nici o persoana pina acum – din societatea vestica – care sa ierte autentic pe agresor imediat dupa agresiune (mai ales daca a fost vorba de vatamare corporala, psihologica a ei sau a persoanelor dragi ei), ci doar dupa un timp….dupa ce si-a ventilat emotiile adiacente (si este un proces normal). Ventilarea emotiilor considerate rele de catre religie si societate este absolut necesara….altfel – sub negarea lor – ramin reziduri care explodeaza dupa ani si ani….poate la generatii distanta (ex doliului patologic si fantomelor care le poarta unele persoane in suflet). Iertarea ca si doliul au diverse faze. Cine cunoaste teoria triunghiului dramatic (un mod de comportament distructiv si autodistructiv dintre doi sau mai multi oameni) stie ca Agresorul se transforma in Victima si ca Victima devine Agresor…si jocul poate continua pina cind unul sau ambii sint morti…Cumva si la nivel metafizic Victima si Agresorul au vietile legate prin aceasta relatie distructiva, insa eu aici vorbesc doar de persoana agresata si de demersul ei pentru a ierta.
E o moda acum – unii oameni ii intimpina pe altii  cu vorbele : „Pace, Lumina si Iubire”….insa personal cred ca uneori nu sint intelese bine aceste cuvinte si posibil uneori sint golite de continut…daca se folosesc prea des (asa cum o utilizare excesiva a vb „te iubesc” nu arata intensitatea si profunzimea sentimentului).
Persoanele care cred ca aceasta lume este foarte rea, ne-ok, se afla intr-una  dintre pozitiile de viata : Eu sint ne-ok – Tu esti ok, sau Eu sint ne-ok – Tu esti ne-ok (cf AT) si posibil sint dominate de driverul „Fii perfect”. Atita timp cit se considera ca in aceasta lume trebuie sa existe doar pace, lumina, iubire….Poate sint mai multe femei care se iluzioneaza ca vreodata pe pamint va fi pace totala si nu vor mai exista razboaie.
Hellinger spune ca razboiul face parte din viata ! (poate pentru ca este barbat… cine stie….) si eu spun ca ura si umbra fac parte din viata. (Dupa el Moartea e mareata si mai puternica decit Viata, pentru ca viata se naste din moarte. ) A da la o parte aceste emotii si sentimente,  inseamna a stirbi complexitatea umana, imperfecta dupa unii….sau poate perfecta in imperfectiunea ei….Cred ca este nevoie sa ne dam permisiunea de a simti furie si frica. Chiar exista un mit despre terapeuti – ca ei “ar Trebui “ sa fie tot timpul calmi….:)) Total fals : furia autentica este o emotie sanogena, la fel ca si frica. In societatea noastra insa injonctiunea „nu simti anumite sentimente” este la ea acasa si multe persoane nu isi dau voie sa simta.
Acest curent spiritual, care vine din partea literaturii pe latura spirituala – inoculeaza ideea ca “Trebuie” sa iubim neconditionat si „sa acceptam” orice neconditionat….Dupa mine aceasta idee este ne-benefica. Asa cum uneori culmea prin exercitiile de meditatie si yoga ne pierdem constienta starii de Adult al Eului (la fel ca si prin alte actiuni : sex, alcool, drog, exces de medicamente, de stimulente etc). Cf principiilor NLP orice comportament e bun intr-un anumit context. Acceptarea neconditionata cea mai pura o au, sau se presupune ca este firesc s-o aiba, parintii fata de copii. Fireste fiecare dintre noi putem accepta neconditionat pe cineva – adica sa recunoastem acea persoana umana , insa asta nu inseamna ca Trebuie sa ii trecem cu vederea un comportament neadecvat (Daca o femeie abuzata spune ca il iubeste pe sotul ei care o agreseaza si ii tolereaza comportamentul – asta inseamna ca va ajunge foarte rapid la posibil la morga – acesta este jocul de gradul 3 din analiza tranzactionala….Ea de fapt accepta ca sotul s-o omoare, locuind cu el si nerupind lantul, adica isi face rau cu mina lui spunindu-si “Te fac sa ma omori – pe provoc sa ma omori”).
Acceptarea neconditionata a comportamentului celuilalt in anumite circumstante ne poate face victime. Cunoasteti vreo persoana din cultura noastra occidentala care l-ar iubi sau accepta pe criminalul familiei ei (in conditiile in care persoana supravietuieste), la o zi dupa decesul familiei ei ? Pe linga sentimentele de culpa ale supravietuitorului exista o multitudine de emotii contradictorii….care au nevoie de a fi ascultate….descrise, vorbite, scrise. Daca nu sint spuse….ele ramin si erodeaza….
Peste timp poate persoana vrea sa ierte agresorul , insa nu trebuie fortata sa ierte. A forta este o atitudine din Parinte critic (vezi analiza tranzactionala). Fireste, exista persoane care cred ca cineva trebuie sa isi ceara scuze….cind de fapt ele au pretentii prea mari …insa asta e o alta poveste….
Eu consider (ca si multi alti psihoterapeuti) ca iertarea are mai multe faze. Iertarea de sine si de altii este legata de durere, pierdere, doliu, trauma, moarte deseori.
Cine a trecut printr-un proces de psihoterapie (constientizindu-si emotile) stie despre ce vorbesc.

Despre pierderi, dolii, traume, moarte, furie, iertare : (cuprinsul celor doua carti spun tot)

Vorbe fără glas, Cum facem faţă pierderilor, separărilor si violenţelor din viaţa noastră de Cristiana Alexandra Leviţchi, Clara Toma, Editura Ascendent 2009

http://www.sensart.ro/vorbe-fara-glas.html

din Cuprins

Începuturile

Legăturile

Deciziile din copilărie şi pierderile

Pierderile şi transmiterile transgeneraţionale prin arborele genealogic

Copilul sacrificat şi pierderile

Traume şi violenţe

Traversarea procesului de doliu

Apărările eului şi pierderile

Fazele doliului

Adevăruri în cazul pierderilor

Învăţarea abilităţii emoţionale

Sentimentele nu au morală

Furia, energia vieţii

Ura, umbra iubirii

Cum ne vindecăm

Scrisoarea otravită – furioasă – agresivă

Scrisoarea de restituire a gândurilor, sentimentelor altora

Scrisoare despre pierderile personale

Scrisoare despre pierderile transgeneraţionale

Scrisoare de tristeţe

Scrisoare de adio

Iertarea, între apărare şi eliberare

Scrisoare de înţelegere şi/sau acceptare

Scrisoare de regret, nostalgie

Scrisoare de preţuire, recunoştinţă şi mulţumire

Scrisoare de învăţăminte după un eveniment de viaţă

Exerciţiu cu Umbra – a descoperi Întregul nostru

Scrisoare pentru apreciere de sine

si alta carte pt Biblioterapie:

http://www.edituratrei.ro/product.php/Robert_D_Enright_Cum_s%C4%83_d%C4%83ruie%C5%9Fti_iertarea_Pa%C8%99ii_c%C4%83tre_dizolvarea_furiei_%C8%99i_rec%C4%83p%C4%83tarea_speran%C5%A3ei/2121/
Cum să dăruieşti iertarea. Pașii către dizolvarea furiei și recăpătarea speranţei

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: