Carti psihosomatica

Psihosomatica e un domeniu la limita intre medicina si psihologie – si daca dorim sa intelegem ce anume determina din punct de vedere psihologic – boala somatica este nevoie sa ne aplecam in studierea semnificatiilor simptomelor fizice. Mai mult decit in alte culturi poate , omul occidental dispretuieste si astazi emotia, intuitia si corpul (ca dovada ca mai mult in occident exista boli ca anorexie, vigorexie, ortorexie). Avem nevoie de a re-valoriza emotiile si corpul (a fost uitat creierul visceral http://www.descopera.ro/stiinta/9584512-care-este-cel-de-al-doilea

https://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2010/05/08/cauzele-psihoemotionale-ale-simptomelorbolilor-fizice/

Cartile de mai jos sint niste intrumente benefice pentru a depista – cauzele bolilor insa nu sint suficiente pentru a rezolva …Calatoria cu ajutorul psihoterapiei  este in cele mai multe cazuri necesara. In urmatoarele carti o sa aflati de ce oamenii calmi, blinzi, buni fac boli grele si oamenii considerati „rai” de catre societate nu fac acele boli.

,,Marele dictionar al bolilor si afectiunilor. Cauzele subtile ale imbolnavirii,, autor Jacques Martel, publicata la Editura Ascendent, http://www.edituraascendent.ro, data aparitiei : 4 octombrie 2012, J Martel a lucrat cu dr Claude Sabbah – Biologie totale des entres vivants – Le decodage biologique http://biologie-totale-des-etres-vivants.skynetblogs.be/tag/claude+sabbah
http://www.ibbtev.be/?Presentation-de-Claude-SABBAH
http://www.ibbtev.be/?Definition-de-la-biologie-totale

Aici gasiti fragmente din Dictionar si alte fragmente din cartile ed Ascendent :  http://cartideschise.wordpress.com/

 

DEPRESIE  

Depresia nervoasă, numită de obicei depresie, este o stare patologică marcată de o tristețe profundă, însoțită de o durere morală, de pierderea stimei de sine și o încetinire a funcțiilor psiho-motorii. Depresia se traduce prin devalorizare și culpabilitate, care mă rod în interior, două elemente fără de care nu există depresie.

Imediat ce rezol unul dintre cele două elemente, voi ieși din depresie. Dacă sunt o persoană depresivă,  mă simt nefericit, simt că nu valorez nimic. Este posibil chiar să mă simt vinovat pentru ceea ce sunt. Trăiesc în trecut și îmi este greu să mă detașez de el. Prezentul nu există, iar viitorul mă sperie. Imi este imposibil să trăiesc ”aici și acum”. Prefer să trăiesc mereu în trecut, să privesc mereu în urmă. Actualitatea  mă lasă indiferent. Nu am chef să fac nimic. Pentru a nu fi frustrat, mai ales pe plan sexual, mă privez de toate dorințele mele. Nu vreau să mă ocup de mine. Este foarte important să fac o schimbare în modul meu de a vedea lucrurile acum, deoarece nu mai este ca în trecut.  Depresia este de multe ori o etapă decisivă în viață (de exemplu, în adolescență)  deoarece mă obligă să mă redefinesc.

Vreau, cu orice preț să am o viață diferită. Sunt bulversat între idealurile mele (visele mele) și realitate (ceea ce se întâmplă) între ceea ce sunt și ceea ce vreau să fiu. Există un dezechilibru interior (poate de ordin chimic sau hormonal) și individualitatea mea este confuză. Mă simt limitat în spațiul meu și îmi pierd gustul de a trăi, esența existenței mele. Mă simt inutil, nefericit, obosit, mă simt o povară pentru ceilalți. Am tendința de a mă resemna ușor și vreau să abandonez totul, să mă retrag. Imi provoc multă presiune prin faptul că îmi îngrop emoțiiile în adâncul meu. Când presiunea devine prea mare, apare depresia : ceilalți sunt obligați să îmi preia unele responsabilități. Această presiune poate proveni de asemenea, de la părinții mei sau de la partener/partenera de viață, de la șeful meu, sau pur și simplu, din societate. Obligația de a reuși, de a avea o reputație bună, de a oferi imaginea celui care a reușit în căsnicie, în viața de familie, toate acestea contribuie la amplificarea stresului meu, mă întreb tot mai des dacă nu am fixat ștacheta prea sus și imediat ce intervine un eveniment care răstoarnă totul, apare depresia. Mă simt presat, neputincios și inferior. Cu alte cuvinte, depresia își are originea într-o situație pe care o trăiesc față de teritoriul meu, adică ceea ce îmi aparține, spațiul meu vital, fie că este vorba despre persoane (părinții mei, copiii mei, prietenii mei etc.), animale (câinele meu, peștișorii mei etc.) sau lucruri (munca mea, casa mea, mobila mea etc.)

Conflictul pe care îl trăiesc poate fi legat de un aspect cu privire la teritoriul meu, pe care mă tem că îl pierd, de o ceartă  cu privire la teritoriul meu și care mă deranjează (de exemplu, certurile clasice între frați și surori) sau  de ceva ce am pierdut deja și față de care îmi reproșez anumite cuvinte sau gesturi. Iată câteva expresii care arată cum mă pot simți : Mă sufoci !, Îmi iei aerul!, Vreau spațiu ! Uneori simt, de asemenea, o dificultate în a delimita sau a-mi marca spațiul, teritoriul  personal. Ce anume îmi aparține doar mie și ce aparține celorlalți ? Sun tot timpul nemulțumit de o situație care implică adesea un membru al familiei mele.

Persoanele depresive sunt adeseori foarte influențabile de către anturajul lor. Simt tot ceea ce se întâmplă în jurul meu și acest lucru îmi decuplează sensibilitatea, iar de aici provine un sentiment de limitare și impresia de a a fi invadat de către ceilalți. In loc să am o anumită detașare, trăiesc totul de prea aproape, lucru care îmi consumă multă energie, inutil. Chiar dacă aș lupta, știu că aș pierde. Am tendința de a nu termina ceea ce încep. Mi se pare foarte copleșitor sentimentul că tot ceea ce fac nu este suficient de bine. Pot avea tendința de autodistrugere. Sunt nostalgic, mă retrag în carapacea mea, docil  ca un câine, pentru a nu deranja pe nimeni. Am impresia că sufăr și voi muri. Râsul nu mai face parte din viața mea. Pot, de asemendea, să am o ”nevoie de atenție”, pentru a mă ajuta să mă valorizez. Depresia devine în acest caz un mijloc inconștient pentru a-i „manipula” pe cei din jurul meu. Pot consuma multă energie asupra unui proiect sau petru ceva care îmi place, dar nu este poate cea mai bună soluție pentru mine.  Viața va avea grijă să îmi ofere altceva, un lucru care poate va fi mai bun pentru mine. Dar sunt atât de concentrat pe lucrul pe care mi-l doresc încât nu văd tot binele care mi se întâmplă. Trebuie să mă obișnuiesc să am o vedere de ansamblu asupra evenimentelor și să înțeleg că acest lucru  este mai bun decât ceea ce îmi doream.

Accept↓♥ să îmi acord un răgaz în viață. Privesc cu detașare ceea ce mi se întâmplă și accept↓♥ să văd care sunt lecțiile pe care le am de învățat. Imi concentrez atenția pe prioritățile mele și îmi dau seama de faptul că viața îmi oferă multe cadouri. Imi acord momente frumoase, timp pentru odihnă, pentru a-mi regăsi resursele.astfel redevin stăpân pe viața mea și am energia necesară pentru a-mi duce la capăt toate proiectele. Accept↓♥ să fiu unic. Am tot ceea ce îmi trebuie pentru a-mi schimba destinul și pot alege, în mod conștient, să las viermele să se transforme în fluture. Am de ales între ”a abandona” și ” a lupta”. Incerc să rezist și să văd că lucrurile se petrec așa cum vreau eu. Devin mai disciplinat, încep lucrurile, câte unul pe rând, având grijă să termin ceea ce am început. Fiind mai responsabil dobândesc mai multă libertate și eforturile mele sunt recompensate. Reîncep să fac proiecte, să visez, să îmi creez viața așa cum vreau eu, respectând ceea ce sunt ! nu mai am nevoie de aprobarea celorlalți. Ii las să trăiască și îmi acord dreptul și spațiul necesar pentru a mă împlini. Nu mă despart de sarcinile pe care le car după mine decât pentru a le conștientiza. Sunt eu însumi, pur și simplu. Dacă încetez să mai creez o presiune inutilă, depresia va dispărea.

Fragment din cartea Boala ca sansa de Ruediger Dahlke, ed TREI

http://www.edituratrei.ro/product.php/Ruediger_Dahlke_Boala_ca_%C5%9Fans%C4%83_Cum_s%C4%83_descifr%C4%83m_mesajul_ascuns_al_bolii/2113/

Pag 18 – 19  “…multe popoare arhaice au dezvoltat o cunoastere impresionanta a cailor energetice de legatura a corpului…..chackre In timp ce cunostiintele legate de ac centre principale sint raspindite in intreaga lume, punctele de greutate sint stabilite foarte diferit Popoarele germanice din ord au invatat pe parcursul dezvoltarii lor sa puna accept pe cap, in timp ce popoarele mediteraneene traiesc mai mult pe baza inimii , iar culturile indiene amenintate de declin se abandonau felrului, senzatiilor, ce le veneau de la burta. Comparat cu succesul altor culturi ele erau astfel destul de abandonate. Bizuindu-se pe intuitia lor, nu au putut face fata nici infocatelor popoare mediteraneene din Spania si Portugalia, nici ratiunii agresive a culturilor nordice. ……Ca instanta suprema a corpului, capul a invatat pe parcursul istoriei sa domine celelalte doua centre. Culturile care puneau accentul pe cap si-au subordonat pamintul. ….Capul a supus inima si abdomenul si astfel a debutat o dominatie nemiloasa a ratiunii

Medicina psihosomatica, Franz Alexander

http://www.edituratrei.ro/product.php/Medicina_psihosomatica/2108/

http://www.cafegradiva.ro/2013/09/alexander-psihosomatica.html?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+CafeGradiva+%28C%40fe+Gradiva%29

Puterea vindecatoare a bolii (boala ca drum) importanta si semnificatia simptomelor bolii

Thorwald Dethlefsen, Ruediger Dahlke , ed Adevar Divin http://www.buybooks.ro/puterea-vindecatoare-a-bolii-boa/puterea-vindecatoare-a-bolii-boa.html

De ce se imbolnavesc oamenii? Darian_Leader, David_Corfield

Studiile de specialitate arata o relatie semnificativa intre pierderea a ceva, cuiva (un doliu) si declansarea unei boli la supravietuitor. Pierderile joaca un rol imortant si deloc neglijabil in declansarea unor simptome mai mult sau mai putin somatice. De aceea este importanta trairea doliului etapa cu etapa si dez-indentificarea cu decedatul.

http://www.edituratrei.ro/product.php/Darian_Leader___David_Corfield_De_ce_se_%C3%AEmboln%C4%83vesc_oamenii/2478/ 

Cum sa vindeci durerile trupului , John E. Sarno

http://www.edituratrei.ro/product.php/John_E._Sarno_Reteta_pentru_minte_si_corp_Cum_sa_vindeci_durerile_trupului/2297/

 

Yalom Despre beneficiile psihoterapiei de lunga durata

“Nu exista fapta omeneasca sau gand, care sa se afle in intregime in afara experientei altor oameni” (Yalom)

Ce scrie psihiatrul si psihoterapeutul I D Yalom in cartea Darul psihoterapiei, ed Vellant, consider ca e valabil pentru toate persoanele care lucreaza cu omul – traineri, terapeuti complementari , nu numai pentru psihoterapeuti (care oricum fac analiza personala unu la unu ).

http://www.vellant.ro/carte/darul-psihoterapiei-155767, http://hyperliteratura.ro/darul-psihoterapiei-de-irvin-d-yalom/
“Un sistem de sănătate bazat pe principiile economiei de piaţă impune modificarea radicală a tratamentului psihologic, iar psihoterapia este obligată să devină superficială şi nesubstanţială.
Sinopsis :
”autorul îşi exprimă îngrijorarea în ceea ce priveşte soarta psihoterapiei :”faptul că poate fi alterată de presiunile economice şi sărăcită prin programe de specializare cu o durată radical scurtată. Cu toate acestea, am încrederea că în viitor o serie de terapeuţi provenind din diverse discipline educaţionale (psihologie, consiliere, asistenţă socială, consiliere pastorală, filosofie clinică) va continua să urmeze cu rigurozitate cursuri post-universitare şi, chiar şi în realitatea economică zdrobitoare, vor găsi pacienţi dornici de creştere personală şi schimbare care vor vrea să se dedice psihoterapiei pe durată nedeterminată.””
Yalom pune accentul pe o psihoterapie profunda si de lunga durata care de obicei nu este cea decontata de serviciile de sanatate – aceea fiind “necostisitoare”de foarte scurta durata si incorsetata (in tehnici), cu o pregatire minima a psihoterapeutului. Chiar daca la un moment dat se vor deconta unele servicii de consiliere/psihoterapie (depinde acum ce tip de psihoterapie) doar acele minime ore vor ajuta clientul doar sa isi rezolve simptomul de suprafata, o restructurare profunda de personalitate realizindu-se deseori dupa doi ani de psihoterapie constanta. A rezolva doar simptomul „repede” cum doresc multe persoane …nu ajuta pe termen lung, ci dimpotriva. Pentru psihoterapie avem nevoie de disponibilitate, timp petrecut cu sine. A invata sa petrecem timp cu noi insine – un lux pentru unele persoane.
Yalom considera ca diagnosticele in psihoterapie functioneaza deseori ca o “profetie”. Firesc sint necesare in clinica si in sit de tulb de P, psihoze, depresii profunde, insa in genere – la omul functional cit de cit – nu sint productive.
Sfatuieste ca psihoterapeutii sa evite „sectarismul” unei scoli psihoterapeutice (care da certitudini clare) si sa imbratiseze eclectismul, pluralismul, sa nu lase la o parte filosofia si intrebarile existentiale. In definitiv psihoterapia izvoraste din filosofie.
Partea care imi place mie cel mai mult din carte – psihoterapeutii sa faca pe parcursul vietii psihoterapie personala (de lunga durata in mai multe etape ale vietii ). Cred ca cea mai buna garantie ca psihoterapeutul poate lucra profund si bine cu un client este analiza lui personala. Yalom spune ca daca vrei sa intelegi o abordare psihoterapeutica cea mai buna metoda e sa faci analiza personala o vreme in acea abordare. (corect si probat personal! )
O alta parte care imi place mult este cea dedicata iubirii de inceput, sau indragostirii, iubirii pasiune, iubirii obsesie. El spune si in aceasta carte si in alta  „Calaul dragostei ” pag : 27 „Nu-mi place sa lucrez cu pacienti care sint indragostiti. Poate din cauza ca ii invidiez – si eu rivnesc la incintarea fermecata. Ori poate pentru ca dragostrea si psihoterapia sint fundamental incompatibile „(adaug eu – dragostea imatura da. O psihoterapie buna il face pe client sa aleaga o iubire matura nu una disfunctionala). „Un terapeut bun se lupta cu intunericul si cauta clarificarea, pe cind iubirea romantica se sprijina pe mister si se naruie cind o scutezi cu atentie. Detest sa fiu calaud dragostei!” Da iubirea romantica – impartasita sau nu – il  sau ii face pe indragostiti sa se simta unul. E vorba despre dragostea simbiotica – despre relatia doi in unu din uterul matern cu mama, e vorba de o nevoie suprema de reintoarcere la origini – cind copilul era una cu mama. Astfel de dragoste pasiune – trece de cele mai multe ori insa lasa sechele. O dragoste matura – e croita pentru doua personalitati distincte cu nevoi, dorinte, teluri uneori separate, in care cei doi nu simt, nu gindesc si nu fac aceleasi lucruri. Cunoastem cu totii persoane care mereu si mereu sint indragostite de cite cineva – „se aprind repede” ….Nevoia lor de simbioza e asa de puternica incit chiar daca acea iubire e doar in mintea lor o prefera realitatii. Uneori dragostea de acest fel e si masochista – plina de dureri ….plina de codependente. Unii oameni au nevoie sa se indragosteasca de iluzii, de himere, nu de persoane reale, de dragoste insasi. Si acesta este un mecanism de aparare – prin care cei in cauza evita sa se gindeasca la alte chestiuni din viata in momentul indragostirii.

Alte articole cu tema – De ce este important lucrul cu psihicul :  http://www.cafegradiva.ro/2015/01/psihoterapia-pe-scaunul-clientului-si.html

Ma bucur mai ales ca exista persoane care au facut demersul cunoasterii de sine si mai ales ca si scriu despre asta – si mai mult ca sint barbati (pentru ca la nivel global domeniul psi e imbratisat mai mult de femei, nu ca barbatii nu ar avea nevoie…ci pentru ca exista inca o prejudecata ca „barbatii nu au emotii si ca nu pling ” )

Aparent (doar aparent)  la specialistul psi nu vb clar despre sb ce apartin cumva filosofiei…insa in substrat ele exista si e nevoie de a fi abordate  (ex sens al vietii, moarte , viata)

Si daca vb in public specialistul psi stie ca nu poate „rezolva” problemele aparute in public batind din palme….
Apropos de articolele de mai jos – cred ca cea mai mare ne-realizare a multor speakeri – este aceea ca nu sint lucrati personal mai deloc si din pacate nu e doar nerealizarea lor ci si a celor carora le vorbesc

http://www.makavelis.com/2015/03/diferente-psiholog-speaker-motivational.html
http://www.makavelis.com/2014/05/merg-la-psiholog-nu-s-nebun.html
http://www.vulpescu.eu/2015/02/23/shopping-is-cheaper-than-therapy/

Referitor la iubire si iluziile din iubire : 

https://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2011/07/26/adevaruri-despre-fidelitate-si-relatii/

https://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2010/08/06/despre-relatii-nepotrivite-si-potrivite/

https://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2010/03/06/fazele-unei-relatii-de-cuplu/

https://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2011/11/25/o-relatie-autentica-sigura-si-de-durata-se-construieste-in-timp/

Carte http://www.sensart.ro/despre-iluzii-mituri-amagiri.html

Recomand si cartea “Privind soarele in fata” tot de Yalom – o carte superba despre relatia noastra cu moartea.

%d blogeri au apreciat asta: