Psihologia e ca Romania

Am impresia ca Psihologia e ca Romania – Romania e tinara care poate si din cauza ca e tinara, are complexe de inferioritate si atunci ajunge ultra nationalista (vrea sa isi pastreze identitatea nationala cu orice pret). Asta se obs si in educatie – a spus-o si prof M Miclea (la noi nu se preda literatura universala decit pe ici pe colo – ca deh ne „contaminam”). Pe de alta parte, Psihologia/psihoterapia in particular stie ca e fiica Filosofiei si ca are mai multi stramosi puternici pe care ii invidiaza si se straduieste sa se diferentieze total – ca o adolescenta care vrea sa se pozitioneze fata de mama, insa poate realizeaza mai incolo in viata ca de fapt si mama traieste in ea 🙂

Ce legatura au filosofia, poezia, jurisprudenta cu neurostiintele ? Despre invatarea inconstienta – Incognito

Ce legatura au filosofia, poezia, jurisprudenta cu neurostiintele ? Despre invatarea inconstienta – Incognito

http://www.elefant.ro/carti/carti-de-specialitate/stiinte-umaniste/psihologie/incognito-vietile-secrete-ale-creierului-314589.html#utm_source=2parale&utm_medium=Campaign&utm_campaign=365e98b32

Cuprins

1 E cineva în capul meu, dar nu sunt eu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

O vraja nemaivazuta

Partea buna a detronarii

Primele priviri aruncate in oceanul spatiului interior

Eu, sinele meu si aisbergul

2 Mărturia simţurilor: Ce înseamnă

cu adevărat

experienţa? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Destructurarea experientei

Deschiderea ochilor

Cum e posibil ca stincile sa se ridice fara sa-si modifice pozitia ?

Cum sa inveti sa vezi

Cum sa vezi cu creierul

Activitatea din interior

Cit de departe in trecut traiesti?

3 Ce (nu) ştim despre minte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

Misterul celor care stabilesc sexul puilor de gaina si a celor care observa avioanele

Cum afli daca esti rasist

Cum te iubesc – Sa numar J-urile

Stimularea creierului dincolo de nivelul constient

Intuitia

Robotul care a cistigat la Wimbledon

Mantra creierului rapid si eficient: Cum se intiparesc sarcinile in circuit

 4 Gândurile care pot fi gândite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

Umwelt: Viata pe o felie subtire

Mantra creierului in evolutie: intipareste programe cu adevarat bune, pina la ADN

Frumusetea: Atit de palpabila si facuta fara doar si poate sa fie iubita intru eternitate

Infidelitatea este inscrisa in ADN ?

5 Creierul e o echipă de adversari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118

Sa se ridice adevaratul Mel Gibson !

Sint vast, cuprind multimi in mine

Sistemul bipartid dominant: Ratiunea si emotia

Vreme de socotit, vreme de omorit

De ce diavolul iti poate vinde faima acum in schimbul sufletului de mai tirziu

Ulise din prezent si cel din viitor

Mai multe minti intr-una

Reinventarea continua

Trainicia sistemului complex

Cum se mentine unitatea: Razboaie civile in democratia cerebrala

E pluribus unum

De ce avem constiinta ?

Varietatea

Unde este C3PO?

6 De ce ideea de vinovăţie este discutabilă . . . . . . . . . . . . . . . . . 173

Semne de intrebare ridicate de omul din turn

Modifica creierul si vei modifica personalitatea: pedofilii, cleptomanii si cartoforii printre noi

De unde vii, incotro te indrepti

Problema liberului arbitru si motivul pentru care nu mai este ea importanta

Trecerea de la vina la biologie

Linia culpabilitatii: de ce ideea de vinovatie este discutabila

Ce facem de acum inainte ? O legislatie moderna, racordata la neurostiinte

Antrenamentul prefrontal

Mitul egalitatii dintre oameni

Verdictul bazat pe modificabilitate

7 Viaţa după monarhie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218

De la detronare la democratie

Cunoaste-te pe tine insuti

Ce inseamna si ce nu inseamna sa fim construiti din componente fizice

De la culoarea pasaportului la proprietatile emergente

Anexă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

„Omul nu este capabil să vadă nici nimicul din care provine, nici infinitul care-l împresoară.”

Blaise Pascal

Multe din carte mi-au adus aminte de alta carte celebra Maimuta goala a zoologului Desmond Moris http://www.elefant.ro/carti/fictiune/literatura-contemporana/maimuta-goala-94314.html, http://www.scientia.ro/homo-humanus/citate-recenzii-note-de-lectura/1848-recenzie-maimuta-goala-de-desmond-morris.html Cit despre atractia dintre barbat si femeie – dincolo de morala – multe femei sint atrase la ovulatie de barbati alfa, de aceea unele fac copii cu barbati cu trasaturi alfa si ii cresc cu barbati empatici.

Leibniz a sugerat ca exista niste perceptii de care nu sintem constienti si le-a numit petites perceptions” pag 20

Constiinta, sau nivelul constient al mintii,, este un marunt pasager clandestin pe transatlantic, care se bucura de calatorie fara sa bege in seama enorma inginerie de sub punte.” Pag 10

„Nu conteaza daca mintea constienta are sau nu vreo implicatie in procesul de luare a deciziei. In majoritatea cazurilor nu are „ pag 11

Cind spui „Tocmai m-am gindit la ceva” de fapt ideea care a aparut – a aparut poate din mii de ginduri inconstiente – „cind de fapt creierul tau a efectuat o cantitate imensa de operatiuni inainte sa-ti vina ideea geniala” pag 13

Asa si cu psihoterapia – vine un client si spune – dupa o sedinta m-am schimbat. De fapt – schimbarea s-a produs in timp – inconstient desigur. Sedinta de psihoterapie a fost doar un „sut”. Nu se bate din palme si se sch comportamentul.

„Aproape nimic din ce se intimpla in viata noastra mentala nu se afla sub controlul nostru constient – si adevarul e ca e mai bine asa. Mintea constienta poate sa –si atribuie cite merite o vrea, insa e mai bine sa fie tinuta pe tusa in privinta cam tuturor deciziilor care se iau in creierul nostru. At cind se baga in detalii pe care nu le intelege, operatiunea se desfasoara cu mai multa greutate. Odata ce incepi sa deliberezi asupra locului unde sa asezi degetele pe claviatura, nu-ti mai iese piesa. ” pag 15

„Intuitia lui Freud privind creierul inconstient a fost corecta, insa el a trait cu citeva decenii inainte de inflorirea moderna a neurostiintelor pag 26

„Intre cunoastere si constientizare poate fi o adevarata prapastie” pag 71

Noi facem multe lucruri de care nu sintem total constienti. Stiti povestioara cu miriapodul ? Care o data intrebat cum se isi misca toate picioarele s-a blocat ….

O sa aflati despre o istorie nastrusnica care imi aminteste de Eric Berne (creatorul analizei tranzactionale) si intuitia lui. Pe timpul razboiului el trebuia sa indrume fiecare soldat la tipul de arma care I se potrivea. A facut asta instinctiv, dupa asa numita intuitie. “ Misterul celor care stabilesc sexul puilor de gaina si a celor care observa avioanele” Cum sint capabili japonezii sa spuna cu exactitate sexul puilor abia nascuti ? Va las sa cititi in carte.

Acceptam realitatea care ne este oferita “ pag 93 “Ceea ce numesc eu vedere si ceea ce tu numesti vedere s-ar putea sa fie diferite”

Acest gen de intrebare tinea de speculatia filosofica , dar acum a fost promovata pe tarimul experimentului stiintific”

“Si fiecare individ crede ca variant sa reprezinta realitatea “ pag 94 “Realitatea e de departe mai subiectiva decit se presupune de regula” pag 96

sintem facuti din multe subpopularii neurale….W Whitman “cuprindem multimi” pag 121

dezechilibrul intre ratiune si emotii ar putea explica tenacitatea religiei in diverse societati” pag 121

 “Nimic nou in obs ca oamenii sint facuti din dorinte pe termen scurt si lung , conflictuale” – pag 137

Gazzaniga : “mecanismul de interpretare al emisferei stingi functioneaza tot timpul, incercind sa gaseasca sensul evenimentelor. Cauta mereu ordine si ratiune. Chiar daca ele nu exista – lucru care il face sa se insele necontenit” pag 155

Avem multe sisteme zombie automate care nu necesita constientizare. Si animalele au, insa diferenta este ca noi oamenii cream programe noi prin flexibilitate. Ac capacitate de adaptare – flexibilitatea – vine cu un pret spune Eagleman “indrumarea parinteasca de durata. Ca sa devii maleabil ca adult, e nevoie de ani de neajutorare, in copilarie. Femeile nasc de regula cite un copil o data si trebuie sa-I asigure o perioada de ingrijire care nu se mai regaseste nicaieri in lumea animala.” Pag 164

Cit despre roboti si unde s-a impotmolit inteligenta artificiala ? “inteligenta s-a dovedit a fi un concept dificil. “ pag 169

sintem alcatuiti in totalitate dintr-un adevarat parlament de component, factiuni si sisteme” pag 170

Cit despre sanctionarea faptelor considerate periculoase social – autorul vine cu o idée – a nuanta modul cum sint date pedepsele in functie de noile date ale neurobiologiei si a stimula mai mult autocontrolul persoanelor in cauza prin antrenament prefrontal.

Nu doar ca nu avem acces la anumite zone, dar s-ar putea chiar sa ni se interzica accesul. Colegul meu R Montaque spunea la un mom dat ca se poate sa avem algoritmi care ne protejeaza de noi insine. “ pag 225

Se pare ca cei care sufera de epilepsia lobului temporal au un fel de atac de perceptive, hiperreligiozitate (profeti, martiri) aud voci pe care le atribuie lui Dzeu, scriu intens pe teme religioase pag 233

Ce legatura are pasaportul cu schizophrenia ? “Se pare ca stresul social indus de statutul de immigrant e unul dintre factorii decisivi in dezvoltarea schizofreniei….un nivel scazut de acceptare sociala e corelat cu un risc mai mare de a face schizofrenie” pag 237 Cu alte cuvinte – te dezradacinezi – o iei razna, tu sau unul dintre descendentii tai.

Cei cu cromozomul Y (adica barbatii desigur) au sanse mai mari sa comita crima. 82 % (firesc – avind in vedere testosteronul) si totusi nu totii comit crime. Genele se coreleaza cu mediul inconjurator. S-au facut studii pe maimute – ref la gene si mediul in care au fost crescute : de mama (rel de atasament sigure) sau de tovarasi (rel de atasament nesigure). S-a masurat gradul de agresivitate. Daca gena e buna atunci nu exista agresivitate indifferent de mediu. Daca gena e rea insa mediul e bun (crescut de mama), nu exista tend aggressive puternice . Gena si mediul sint proaste = agresivitate. Valabil si la oameni. Pag 239

Sint gene care predispun la depresie, dar daca vei suferi sau nu cu adevarat de aceasta depinde de evenimentele din viata ta” pag 240

La cei diagnosticati cu tulburare de personalitate antisociala – anomaliile creierului sint combinate cu un mediu de viata neprielnic si cu intimplari nefavorabile pag 242

Reductionismul nu este de dorit cind ne gindim la creier si cum fct

Filosoful Reichenbach – vb in anii 50 despre o “ filosofie stiintifica” Nu s-a ajuns acolo. “Unii se comporta de parca stiinta tocmai a fi pe punctul de a descoperi tot” pag 247

Ar trebui sa se studieze mai mult legaturile intre neurologie si fizica. O teorie a biologiei nu poate fi redusa la chimie si fizica. Pag 245

Cit despre boala – ceea ce o determina este foarte complex, nestudiat inca.

Oamenii de stiinta de pretutundeni se straduiesc sa decodifice relatia dintre materia fizica si experienta subiectiva, dar sint departe de a rezolva aceasta problema.” Pag 246

O alta recenzie https://bookhub.ro/o-carte-fermecatoare-si-periculoasa-incognito-david-eagleman/

Vb Ninei Cassian – sintem atit „de imperfecti, de limitati, de salbatici”

%d blogeri au apreciat asta: