Fara ipocrizie despre psihoterapie

Fara ipocrizie despre psihoterapie

  • psihoterapia nu este pentru oricine (oricum psihoterapeutul ar trebui sa se ocupe de psihoeducatie/dezvoltare personala astfel incit clientul sa nu ajunga sa aiba o problema clinica Asta inseamna preventie ! ) Merg din cind in cind la medicul dentist sa verific daca nu am carii, mai bine decit sa ajung la el cu falca umflata. Ne facem igiena mentala asa cum este firesc s-o facem si pe cea corporala.
  • in demersul de consiliere/psihoterapie este nevoie de mult curaj pentru intilnirea cu sine
  • psihoterapia deseori e vazuta ca un lux nu numai pentru ca trebuie sa platesti ci si pentru ca e nevoie sa ai capacitatea emotionala si mentala de a merge la asa ceva (ma refer mai ales la persoanele care nu au probleme clinice si doresc doar sa se cunoasca pe ele insele – Da ! psihoterapeutul face si consiliere de dezvoltare personala, e de la sine inteles …si lifecoaching si la fel e de la sine inteles….)
  • psihoterapia costa (l-a costat si pe psihoterapeutul tau cind s-a format deseori ani de zile – peste 10 uneori in unele tipuri de psihoterapii)
  • verifica si daca psihoterapeutul tau a trecut prin propria terapie personala (este vitala si asta nu inseamna ca trebuie sa mearga o data ci de cite ori simte ca e nevoie – deci si psihoterapeutul trebuie sa fie constient de sine. Personal am merg la terapie personala in fiecare formare).
  • psihoterapia lucreaza cu softul, daca hardul nu este ok trebuie mers la psihiatru si medicul specialist si apoi la psihoterapie sau in acelasi timp
  • primele sedinte sint de verificare – a corelarii noastre psihoterapeuti-client – daca putem lucra impreuna sau nu si aici intervine si agenda fiecaruia – daca cineva vrea NLP terapeutul decide daca face doar NLP sau NLP integrat in consiliere/psihoterapie (sa da o anamneza, se verifica asteptarile si altele Atentie la asteptari: terapeutul nu are bagheta magica de schimbare in 1 ora sau 1 zi sau chiar 6 luni)
  • psihoterapia nu e panaceu universal – terapetul nu e vreun Zeu Salvator si nici urmatorii specialisti nu sint Zei Salvatori: psihiatrul, medicul (greu de inghitit…ca nu exista zei salvatori) Psihoterapeutul si medicul trebuie sa stie ca nu sint omnipotenti (inseamna ca este nevoie sa isi cunoasca limitele)
  • schimbarea nu se face peste noapte ci in functie de ritmul personal al fiecaruia care nu tine musai de inteligenta academica, ci de cresterea inteligentei emotionala si de alfabetizare emotionala Trageti concluzia: cit de alfabetizat emotional este poporul roman? (desigur omul trebuie sa aiba QI peste 80 – um e scris mai jos pentru ca altfel nu poate fi facuta decit terapie ocupationala)
  • inainte de a ajunge la psihoterapie in anumite cazuri trebuie sa apelezi la politie, asistent social, asociatii si fundatii pentru ca inainte de psi e socialul (ma refer la cazurile de violenta in familie si alte cazuri in care nevoile de baza nu sint indeplinite – cind nu ai unde locui si cind nu ai finante e nevoie sa te ocupi mai intii de aceste aspecte, apoi poti ajunge la terapie)
  • psihoterapeutul doar te insoteste, el nu iti rezolva probleme curente de viata (vorba ceea doar intr-un loc cu verdeata nu avem „probleme”)
  • nu tehnica vindeca, ci relatia cu psihoterapeutul asa ca asigura-te ca rezonezi cu el /ea – conteaza cum va corelati ca si personalitate (mai mult : studiile arata asa : in terapie conteaza : in jur de 40 % resursele clientului – factori extraterapie – resurse personale, sociale si economice, apoi relatia terapeutica 30% apoi placebo/asteptarea cam 15%,  tehnica in jur de 15%.  (informatii/referinte: Escape from Babel – Norton, 1997; The Heart & Soul of Change APA, 1999) *5 % tin de client pentru succes in terapie. Fireste si personalitatea psihoterapeutului (formarea lui, experienta de viata, terapia lui personala, gradul lui de cultura conteaza)
  • in anumite momente ale vietii poate ai nevoie de un barbat terapeut, alteori de o femeie
  • daca ai mai fost pe la vreo 4 psihoterapeuti inaintea lui asa de proba vreo 3 – 4 sedinte (doar) – verifica ce ai invatat bun de la ei (daca consideri ca toti sint „prosti” atunci verifica daca nu cumva ai asteptari irealiste privitoare la terapie si terapeut sau daca nu cumva vrei sa iti demonstrezi ca „nimeni nu te poate ajuta”. Problema ta e super-speciala, unica – atunci e clar ca daca pierzi aceasta unicitate pierzi tot )
  • verifica cum stai cu motivatia intrinseca si cit esti dispus/a sa muncesti si cita rabdare ai cu tine – Nu ai rabdare? Asta e obiectivul atunci …(nu uita – nici paracetamolul nu isi face efectul pe loc si nici medicatia psihiatrica)
  • fara implicare personala nu exista rezultate, daca te trimite altul (familia sau medicul nu se rezolva nimic)
  • cei care doriti sa va trimiteti rudele la terapie ginditi-va bine daca nu cumva si voi aveti nevoie de terapie
  • in relatia cu terapeutul actual lucrezi inclusiv pe relatiile anterioare de terapie (nu mai vorbesc de relatiile cu parintii – e de la sine inteles 🙂 desi altii nu cred in „chestiuni din acestea”
  • mai multe cititi aici https://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2015/03/30/de-ce-nu-ne-schimbam-peste-noapte/
  • Educatie – spicuiri si adaptari ale criteriilor lui Yalom pentru psihoterapie :Persoanele care vin la dezvoltare personala, consiliere, psihoterapie:Este nevoie sa aiba :
    • motivatie intrinseca (sa nu intervina nimeni altcineva pentru ele, sa nu fie trimise, somate de de sot, sotie, parinti, colegi, sefi)
    • sa aiba deschidere psihologica, simt psihologic, sensiblitate psihologica
    • sa aiba capacitate de a isi examina comportamentele si de a le analiza
    • sa aiba capacitate de introspectie
    • sa fie disponibile pentru autodezvaluire
    • sa aiba capacitate de a gindi despre emotiile proprii
    • sa aiba QI peste 80
    • sa nu fie incadrate in categoriile de mai jos*

    *Nu corespund persoanele :

    • fara simt psihologic care refuza sau sint incapabile de a se autoanaliza, fara simt al introspectiei
    • insuficienta de a isi stapini propriile emotii si sentimente
    • care doresc sa li se dea raspunsuri pe tava, fara a lucra ele deloc la constientizarea problemelor
    • care refuza sistematic luarea in considerare a unor cadre de referinta noi, a unor alte perspective decit cele vechi
    • care refuza disconfortul sedintelor (a lucra asupra noastra este de multe ori dificil – si este nevoie de un anumit grad de toleranta a suferintei)
    • care au un grad mare de negare a problemelor
    • care sufera de tulburari cerebrale (neurologice), demente
    • care au QI sub 80
Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: