Ceilalti

“Iadul sunt ceilalți” Sartre

Filmul The Others (2001, regie Alejandro Amenabar)
Filmul devoalează secretul doar la sfârșit. O familie care locuiește într-o casa victorianã are un fiu Victor, care are coșmaruri și visează o fată care a locuit în această casă cu mult timp în urmă. Cei care locuiesc acum în casă află istoricul familiei din trecut printr-o ședință de spiritism: o mama a inebunit și și-a omorât ambii copii și apoi s-a sinucis. Victor face legătura cu cealaltă familie prin simptomul lui. Victor este portavocea. Privitorul filmului nu află decât la sfârșitul filmului care familie este cu adevărat vie și care este cea moartă.
Cei vii nu sunt lasați să vietuiască în liniște. Acea casă nu aparține viilor, ci mortilor. Fantomele de fapt sint cele care locuiesc în casă.
Exista trei familii în casă: una reala, alte doua fantomatice: cea a mamei cu cei doi copii și cea a servitorilor (ca și grup), una vie și celelalte moarte.
Filmul începe cum o femeie cu doi copii primește în casă 3 servitori noi. Ceilalți “dispăruseră”. Una dintre servitoare este mută.
Femeia iși creștea singurã copiii în spirit sever religios. Ambii copii suferã de o fotofobie, alergie la luminã, astfel încât noii servitori sunt obligati sã se supunã unei reguli ferme: casa trebuie sã stea în semiîntuneric. Nici o ușã nu se va deschide înainte ca cealaltã sã fie închisã, cu cheia ! E ca și cum peste tot pândește cineva care vrea să facă rău copiilor și ei, din punctul de vedere al mamei.
Mama, foarte religioasă si se străduiește să iși învețe copii diverse precepte biblice. Totuși copiii au intrebari și idei proprii referitoare la poveștile din cărtile sfinte. Partea lor sănatoasă și logică pune la îndoială scrierile. Putem să ne gândim că mamei ii este foarte greu să mențină partea sănătoasă din ea însăși. Fata vede partea bolnavă din mama : “ Mama a innebunit” îi spune fratelui.
În afară de servitori nimeni nu are accesul în afara casei și nimeni nu le calcă pragul casei. E ca și cum nimic nu trebuie să iasă și nimic nu trebuie să intre (atmosfera filmului surprinde foarte bine teroarea din paranoia, când o persoană se simte invadată de “alții” care vor să îi facă rău. )
Anne incepe să vorbească de “”un baiat” Victor, cu tata pianist, care spune ea a trăit în această casă. Ea vede prima “cealaltă” familie. Apoi și mama începe să audă voci. Mama are o halucinație (vede în locul fetei ei o bătrână) și încearcă să-și omoare fiica.
Sistemul mamei cu copiii este un sistem închis – de altfel totul este inchis: gura servitoarei e închisă, ușile ca niște guri, trebuiesc închise. Nimic nu trebuie să iasă în afară ceea ce ne duce cu gândul la Secret, doliu netrăit. Tatăl este marele absent.
Anne intreaba la un moment dat “Mama cund oamenii mor în razboi unde se duc ? Mama : Depinde. Nicholas : De ce ? Mama : Dacă au luptat pentru cei buni sau pentru cei răi . Tatăl tău a luptat pentru Anglia. Pentru cei buni. Anne : Cum stii care sunt cei buni și care sunt cei răi ? (ironic în gura unui copil se pun gânduri filosofice : de unde pornește un război și ce rămâne după el – numai durere și oroare. )
Mama l-a idealizat pe tatăl lor. Posibil, de aceea nici nu a putut ține doliul. Dacă a murit pe front, atunci fără un cadavru doliul se ține foarte greu, dacă nu imposibil. Așa cum spune Claude Nachin conceptual de fantomă se poate extinde și la situații de doliu patologic, neținut sau traume nedepășite, chiar dacă nu există un secret.

Relevant este momentul când mama găsește albumul cu pozele unor persoane puse la poză și pozate moarte fiind. Guvernanta dna Mills explică: “Durerea pierderii unei persoane iubite, îi poate determina pe oameni să facă lucruri ciudate” Ea mai spune “uneori lumea celor morți se amestecă cu lumea celor vii”. Pe parcursul filmului, cei trei servitori vorbesc straniu între ei, ca și cum ar ști un secret și il vor spune la momentul potrivit. Un doliu care nu se tine poate duce si la psihoza.
Secretul nu poate locui decât la întuneric. Putem face o analogie inconștient-conștient, noapte-zi, întuneric-lumină, real-imaginar, moarte-viață.
Într-o noapte copiii ies afară din camera lor și descoperă niste morminte în gradina castelului, mormintele servitorilor. În acelasi timp mama descoperă o altă poză a servitorilor pozați morți.
La sfârșit perdelele sunt date la o parte și atunci se află adevărul: familia presupusă fantomatică e reală șî ceilalți sunt morți. Vorba lui Sartre : “Iadul sunt ceilalți” Fiecare familie o violentează cu propria prezență pe cealaltă. Ele nu pot trăi pe același teritoriu împreună.
Filmul arată că fiecare familie iși este sieși fidelă și-și apara funcționarea.
Fiecare familie deține cel puțin un secret construit pe un eveniment traumatizant nedigerat.
Secretul apare deseori în vis, mai ales la copii pentru ca aceștia sunt receptori mai buni ai inconștientului familial și colectiv.
Putem să ne gândim că familia mamei cu copiii și grupul servitorilor sunt fantomele familiei lui Victor, de care familia nu are habar, deși filmul nu arată că ar exista o legătură între cele două familii.
Putem să ne gândim la teoria prin care orice casă are un suflet, o energie provenită din toți cei care o amprentează de-a lungul generațiiilor, fie din aceeași familie, fie din familii care nu au o legătură de rudenie una cu alta. Casa este un înveliș în care își desfășoară viața mai multe familii legate prin grade de rudenie sau nu.
” Intrusii “ în funcție de perspectiva fiecarei familii sunt întotdeauna ceilalti. Pentru familia moartă sunt cei vii și invers.
Crisa Levitchi

Reclame

Maturizarea emotionala

Orice maturizare se produce cind suntem capabili de a vedea parintele sau o alta persoana asa cum este cu bune si rele si cand intelegem ambele ne apartin si ura si iubirea.

Orientarea scolara si profesionala aproape inexistenta ….

OSP – adica orientarea scolara si profesionala – (facuta de psihologul educational sau consilierul de scoala – adica tot psiholog) ar trebui facuta in scoala – nu la liceu (in clasa 11-12) In scoala – pentru ca de acolo porneste depistarea talentului copilului …..
Cind tinarul isi alege o facultate sa zicem ca vrea el nu e impins de parinti trebuie sa si-o aleaga in functie de materiile studiate si de corelarea cu piata muncii din Ro. Daca ramine in Ro.
Vad destule persoane ca specialist si ca om care la 40 de ani vireaza spre alte profesii …pentru ca nu se mai regasesc in cele vechi (de ce – ? pentru ca nu au ales ei facultatea, ci parintii sau prietenii, pentru ca habar nu aveau ce talente au – parintii nu aveau habar nici ei si nici profesorii…..) sau o alta categorie de tineri de pina in 28 de ani care se lasa de prima facultate (aleasa tot asa de mama sau tata sau de ei in necunostiinta de cauza ) care au asa numita – criza existentiala a drumului in viata….habar nu au pe ce drum s-o ia….

Deci ? Cind facem OSP ? si daca scoala nu e capabila s-o faca (un consilier scolar la o scoala e nimic in conditiile in care face si altele decit consiliere) – cine ?

„Sistemul educațional nu mai poate ține pasul.
E clar. El trebuie schimbat, trebuie adaptat, nu mai putem fi puși cu toții, la grămadă, și pregătiți pentru munci care erau valabile în zorii revoluției industriale. Argumentele pentru schimbarea sistemului educațional, complet depășit la acest moment, sunt evidente. Cu puține excepții, gen Finlanda, care sunt lăudate și atât, învățământul se bazează pe presupuneri adânc înrădăcinate, care și-au pierdut valabilitatea în timp. Și culmea e că distrugerea copiilor nu e o chestie deliberată. Nu e o conspirație la mijloc, gen: da, noi trebuie să producem tâmpiți. Nicidecum. E o problemă a unui sistem pe care noi refuzăm să-l reconstruim.
Haideți să ne gândim un pic. Ce li se cerea oamenilor care terminau o școală acum 150 de ani? Era vorba, ca și acum, de cererea de forță de muncă. De-aia a fost făcută școala, până de curând (câteva sute de ani la scara istoriei înseamnă foarte puțin) accesibilă doar oamenilor foarte bogați. Pentru că industria avea nevoie de oameni, a apărut școala pentru mase. Care îi pregătea pe viitorii adulți pentru tendințele de atunci ale pieței muncii: liniaritate, standardizare, conformitate. Ei bine, ce li se cere acum copiilor, când termină o școală? Cu totul altceva decât li se cerea acum 150 de ani, nu?”
https://patraru.ro/2018/01/21/tu-pentru-ce-fel-de-lume-iti-pregatesti-copilul/

Avem in vedere piata muncii ? sau toata lumea in Ro trebuie sa faca facultate doar sa aiba o diploma ” Deja acționăm greșit în mare măsură cu ai noștri copii. Îi lăsăm să-și bată prea mult capul cu temele în exces date de la școală, în loc să punem presiune ca porcăria asta să înceteze. Da, noi ca părinți. Apoi, o chestiune aproape sigură este că învățământul așa cum îl știm nu va mai funcționa. Eu învăț continuu. Așadar, dacă ești părinte, în 90% din cazuri, tot ce poți face acum pentru copilul tău este să nu-l încurci. Să nu crezi că știi, pentru că nu știi nimic despre ce i-ar face bine. Lasă-l în pace! Oricât de puține pare să știe despre viitor, oricum îl simte mult mai bine decât tine. Bunicul meu nu a murit de vreo boală, era sănătos tun chiar și la aproape 80 de ani. Pur și simplu, i-a stat mintea în loc, cum îi plăcea lui să spună. Nu a putut accepta că ani întregi a muncit pentru ceva de care, brusc, nu a mai fost nevoie.” https://patraru.ro/2018/03/11/eu-cand-voi-fi-mare-vreau-sa-ma-fac-stai-sigur-va-mai-exista-meseria-asta/

De ce sint violenti copiii in clasa si in genere

Incepem prin a spune ca agresivitatea e normala si la animale si la oameni.
Agresivitatea nu = violenta !
de citit ce scrie etolog dr Carmen Strungaru http://www.scena9.ro/article/ce-aia-s-oameni-despre-constructia-urii
De ce sint violenti copiii in clasa si in genere
Posibile raspunsuri succinte:
1. Au energie si nu stiu ce sa faca cu ea – ranesc fara sa vrea
2. Au nevoie de pauza
3. Nu stiu sa isi comunice emotiile, nu isi cunosc nevoile si nu stiu sa comunice asertiv (noi stim adultii?) Noi ne cunoastem nevoile, stim ce emotii avem, comunicam asertiv ?
4. Violenta e un simptom pentru tristete sau depresie in cazul copiilor si uneori in cazul barbatilor – social barbatii nu au permisiunea de a plinge
5. Au o alta “problema” pe care o exprima asa prin violenta (poate a decedat cineva in familie, poate e o alta problema in mediul lui – acasa sau la scoala- deci tot la adulti ne intoarcem)
6. Exprima o problematica din familie (trauma citeodata transgenerationala)
Concluzie si adultii si copiii este nevoie sa invete:
1. Sa-si recunoasca emotiile – Invatarea inteligentei emotionale
2. Sa-si recunoasca nevoile si sa le exprime
3. Sa comunice si mai ales sa comunice asertiv, nu violent verbal
Despre acceptarea sentimentelor proprii (ale altora) si igiena psihologica:
Social (deseori din cauza dogmelor bisericesti sau din cauza invataturilor stramosilor nostri), nu sintem incurajati sa exprimam si sa ne acceptam anumite sentimente perfect normale si reale. A simti si a exprima furie, frica, tristete si bucurie este firesc normal si sanatos. Priviti un copil mic: cind i se ia o jucarie din mina plinge cu foc, apoi peste 2 minute uita si se joaca cu altceva – avind capacitatea naturala de a ride – adica de a se bucura. Deseori in societatile occidentale – „macho” (Romania, Italia, Spania) fetita este incurajata sa „faca pe plac” si are permisiunea sa isi exprime tristetea – plinsul, insa nu si furia asa cum baiatul este incurajat sa fie „puternic” si are permisiunea sa isi poata exprima furia, insa nu si tristetea – plinsul. Astfel asistam la patologii – femei care nu isi exprima furia si intra in depresie, barbati care nu isi exprima tristetea, isi manifesta agresivitatea si intra in depresie. Alteori barbatii ascund teama prin violenta (violenta nefiind autentica in context, ci doar o incercare de a ascunde un sentiment real). Este nevoie sa invatam sa exprimam sentimentele reale, nu sa le ascundem cu pseudo- manifestari.

Arta esentei si Arta simplitatii

In aceste zile de decembrie in care deseori se vede doar o patologie a excesului, recomand aceste 2 carti (un european nu va putea trai niciodata ca un japonez putin obsesional in ale rigorii….insa poate lua de la el ce e simplu) Putin poate fi mai mult de fapt.

https://baroquebooks.ro/colectii/savoir-vivre/118-arta-esentei
http://baroquebooks.ro/colectii/savoir-vivre/48-arta-simplitatii

Lipsa educatiei sexuale naste monstri – despre rusinea care ne costa !

Moartea si sexul sint subiecte tabu si la fel de grele. Tocmai pentru ca ne privesc pe toti, trebuie abordate.

Toti ne nastem cu organe sexuale si este sanatos sa vorbim despre sexualitate de cind ne intreba copilul.

Atentie – educatie pentru sanatate – nu se face la 15 ani, ci mult mai devreme – cind copilul intreaba. Si copilul intreaba parintele daca acesta ii permite constient si mai ales inconstient si daca simte ca are permisiunea de a pune intrebari. Copilul intreaba inocent de la 2 ani pentru ca vede diferentele intre sexe. Evident ii raspundem la nivelul lui de intelegere. Apoi intreaba iar la 3 ani sau la 5 si apoi la 6 si 7 ….si tot asa. Copilul care nu intreaba parintele nu inseamna ca nu intreaba pe nimeni. Daca nu intreaba nu inseamna ca nu este preocupat, ci inseamna ca simte ca nu ii este permis sa intrebe si ca parintele se rusineaza. Rusinea e cea mai mare pacoste in acest context si nu numai in acest context. Rusinea este legata de vina si de-a lungul generatiilor rusinea si vina s-au impletit in detrimentul sanatatii psihice si emotionale a omenirii. Rusinea ca si  vina nu creeaza constientizare, ba dimpotriva. Atunci cind copilul nu va intreaba nimic in legatura cu diferentele sexuale, atunci este musai dvs ca adulti sa invatati mai mult despre dvs insiva si sa va explorati temerile si sa va puneti la indoiala prejudecatile.

 Sint pro educatie sexuala a adultilor . Vad in terapie multe persoane – adulte rusinate de a vorbi in terapia de cuplu despre viata lor sexuala – in cazul in care au si dificultati emotionale si de alta natura.

A spune – nu implica a face.

Inteligenta academica (facutatea, masteratele, doctoratele) nu sint de ajuns pentru a ne descurca prin viata. Avem carente mari ca popor la educatie emotionala si sexuala. Ne costa !

Educatia incepe cu adultul. Afalbetizarea afectiva si sexuala lasa de dorit la multe persoane.

Sa nu uitam ca spre deosebire de timpurile in care ne-am nascut noi, fetelor le vine ciclul la 9 ani. Deci ? Cind avem de gind sa explicam ?

Violurile si abuzurile asupra femeilor, copile care fac la rindul lor copii, avorturi, se intimpla tocmai pentru ca Nu se face educatie sexuala, nu pentru ca se face.

„România este țara din Uniunea Europeană care ocupă primul loc în ceea ce privește numărul de mame adolescente. În anul 2015, 627 de tinere au născut înainte să fi împlinit vârsta de 15 ani, iar numărul celor care au devenit mame în timp ce aveau vârsta între 15 și 19 ani era de 17621! ”

Deseori doar specialistii psihoterapeuti, psihologii clinicieni si medicii neurologi vorbesc despre traumele copilului venit pe lume nedorit !

https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/vrem-ca-toti-tinerii-sa-aiba-acces-la-educatie-sexuala-in-scoli

http://www.cafegradiva.ro/2016/08/educatia-sexuala-sex-viata.html

http://blog.edituratrei.ro/mami-cati-ani-trebuie-sa-am-ca-sa-pot-incepe-sa-fac-sex/

CARTI Cum vorbesti cu copilul : http://blog.edituratrei.ro/cum-ii-vorbesti-copilului-despre-sexualitate/

http://www.edituratrei.ro/product.php/Cum_sa_le_vorbim_copiilor_despre_sexualitate_Un_ghid_de_urmat_pas_cu_pas_la_orice_varsta/2237/

http://www.edituratrei.ro/carte/Sex_fara_vinovatie_in_secolul_XXI/2656/

http://www.edituratrei.ro/carte/john-coleman-adolescentii-si-sexul-un-ghid-pentru-parinti/2557/

http://www.edituratrei.ro/carte/martha-kempner-50-de-mari-mituri-despre-sexualitatea-umana/2971/

http://www.edituratrei.ro/carte/michael-gurian-miracolul-baietilor-ce-pot-face-parintii-si-educatorii-pentru-a-transforma-baietii-in-barbati-de-exceptie/3081/

Daca nu ii spui copilului despre viol – fata si baiatul o sa creada ca e firesc asa ! Sa privim cazul de la Vaslui – unde niste tineri needucati (ma intreb de cine ) au violat o fata si au considerat ca era normal asa.

http://www.cafegradiva.ro/2015/07/violul-actul-sexual-educatie-sexuala.html

http://24life.ro/victimele-rup-tacerea/

Nu putem vorbi despre sexualitate daca nu vorbim implicit si despre relatiile de iubire si despre miturile lor, despre diferenta intre dorinta si iubire, despre indragostire si iubire. (http://www.sensart.ro/despre-iluzii-mituri-amagiri.html)

si pentru ca orice educatie incepe cu adultii : https://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2012/07/23/biblioterapie/

O carte mai mult pentru specialisti:

http://blog.edituratrei.ro/perversiunea-pastratoarea-familiei/

https://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2015/04/15/perversiunea-pastratoarea-familiei/

Cunoasterea luciferica….versus mania logicii

Sint persoane care se impiedica mai mereu de cifre, rezultate viabile, logica, ratiune, corectitudine, suprastiinta …si altele care intra la „Ratiune „….(fireste au o structura de acest fel – de ce si cum au ajuns s-o aiba asa – asta e o alta discutie ) uitind ca un anumit gen de cunoastere este doar „luciferica” vorba lui Blaga….In psihoterapie – acest fel de a gindi – luciferic dupa mine este primordial. …si nu numai in psihoterapie. Mania ” logicii” e un mecanism de aparare foarte puternic. Psihoterapia e mai aproape de filosofie (care contine o parte de logica sic ) si arta decit de stiinta. Opereaza cu simbolistica, cu vise cu reverii.

Paradoxuri

Contradictiile interne si paradoxurile sint ca bagajele lasate nedesfacute….de tot

Parentingul este de fapt despre adulti ….contrar credintelor

Parentingul este pentru adulti si parinti –
– este despre copilul din ei insisi
– este despre trecutul lor personal si transgenerational
– este despre consilierea/psihoterapia personala a adultului si cuplului
– doar in foarte putina parte despre despre copilul real

Vreti sa va ajutati copiii ? Mergeti la psihoterapie – voi adultii.

https://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2012/11/30/1114/

Un psihoterapeut nu devine psihoterapeut peste noapte

Un psihoterapeut nu devine psihoterapeut peste noapte, nici in doi ani (desi exista scoli care peste doi ani fabrica psihoterapeuti , nelucrati personal).

Formarea in psihoterapie de obicei dureaza peste 4 ani si ceva si include formarea propriu zisa, supervizare, intervizare (care se face mereu si mereu), terapia personala a terapetului (care si aceea se reia de mai multe ori in viata). Cum sa ai pretentia sa lucrezi cu un client daca tu insuti nu ai trecut pe scaunul clientului ? Este valabil pentru toti cei care lucreaza cu omul….si sint multi. Din acest punct de vedere metoda ESPERE a lui J Salome – este departe superioara (formarea dureaza 4 ani, in care cel care se formeaza trece si prin grupuri de dezvoltare personala).
http://www.cafegradiva.ro/2015/01/psihoterapia-pe-scaunul-clientului-si.html In unele tari doar psihologii pot practica coaching….doar in alte tari…La noi oricine…
Uneori psihoterapeutii care nu au trecut prin psihoterapie personala induc si asteptarea de la psihoterapie ca acele chestiuni de o viata sa se rezolve peste noapte – eventual in 2 luni sau 6….(cu X tehnici si gata ) O astfel de gindire nu incurajeaza rabdarea cu sine si nici lucrul personal. Pentru a parcurge o psihoterapie, chiar o dezvoltare personala este nevoie de rabdare si toleranta la frustrare medie spre mare, insa se pare ca toata lumea vrea „repede” totul pe tava – batut din picior ca un copil de 3 ani. Mai mult – daca se ofera totul „repede” creste maturizarea ? Nu. Se pare ca nici unii lucratori cu oamenii nu inteleg asta…
Abia intr-o luna se creeaza relatia. Pentru ca o terapie sa fie ok este nevoie de rabdare cu sine, de asteptari realiste, de relatie ok cu terapeutul, de rezonanta cu el/ea, de resurse interne si sociale si motivatie intrinseca a clientului.
Si ce pretentie sa mai avem de la coach, nlp isti, hipnotizatori, constelatori sistemici, consilieri pentru dezvoltare personala, cei care „predau parenting”, care nu au la baza facultatea de psi sau conexa (filosofie, medicina, asistenta medicala, asistenta sociala) ca nu au trecut prin psihoterapie personala (si ca se formeaza in doua zile sau cel mult 1 an…) daca nici in unele scoli de psihoterapie nici formatorii nu au trecut prin analiza personala, sau unii nu si-au mai facut de mult (unii nici nu practica, ci doar predau) daca nu obliga psihoterapeutii in formare sa treaca prin analiza personala 1 la 1 ? Nu de grup – ci 1 la 1. Este vitala !

Nu mai vorbesc de absolventii (multi de altfel) de psihologie care nu au analiza personala la activ si au facut facultatea ca sa faca o facultate (mai ales ca multi nu au dat examen). Cum se intra acum la facultatea de psihologie ? Erau 11 pe loc cind am dat admitere.

Nici cei care sint psihologi – in diverse subramuri ale psihologiei si nu au mers in viata lor la o terapie personala. Clientii unei psihoterapii ajung mai lucrati decit unii psihologi, coach, constelatori, consilieri pentru dezvoltare personala etc
In psihoterapie 1 + 1 nu = 2 ci 7 …de aceea psihoterapia este mai aproape de arta si filosofie decit de stiinta. De altfel mama psihoterapiei este filosofia. (nu degeaba unii au dat la admitere la facultate – filosofie). Psihoterapia e cea mai departe de stiinta dintre toate subramurile psihologiei.

Yalom nu s-a rusinat ca de-a lungul vietii a mers el insusi in psihoterapie.

https://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2014/11/01/yalom-viata-nu-merita-sa-treaca-neexaminata/,

https://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2012/09/14/yalom-despre-beneficiile-psihoterapiei-de-lunga-durata/
Personal, am trecut prin consiliere personala 1 la 1 in fiecare psihoterapie in care m-am format. Asa se invata si conceptele teoretice cel mai bine.
Multi dintre psihologi / psihoterapeuti se pretind “oameni de stiinta” (zic se pretind pentru ca si “stiinta” poate deveni un mecanism de aparare impotriva angoaselor ….proprii – pentru cei nelucrati) si au un „cui” impotriva terapiilor complementare.
Sigur, in acest domeniu al terapiilor complementare – exista multi neaveniti….(sigur ar fi de dorit sa treaca printr-o psihoterapie personala cu totii). In legea terapiilor complementare si psihologii si medicii pot practica si terapii complementare.
Societatea in care traim nu incurajeaza echilibrul, intelepciunea, nici multidisciplinaritatea si nici nefanatismul. Am mai scris-o si aici http://www.cafegradiva.ro/2015/09/utopii-care-se-doresc-nebigote_9.htmlDin dorinta de a fi mereu „stiintifica” si „fara gres” pina si psihologia intra in bigotism, control excesiv, lipsa de flexibilitate. Tocmai lipsa de flexibilitate duce la lipsa de rigoare. Daca ne straduim sa fim Perfecti vom gresi mai mult decit daca ne lasam sa gresim.”
Iata o dovada ca psihoterapia se poate corela cu mai multe : daca la baza cel care practica este psihoterapeut cu practica si cu analiza personala:

Freud si Jung s-au ocupat de astrologie ca stiinta diferita – ca metoda de cunoastere a omului ca si Riemann ((care sigur a trecut printr-o psihoterapie personala si ma indoiesc ca a devenit terapeut peste doi ani ) :

http://www.cafegradiva.ro/2011/01/cu-horoscopul-in-terapie.html, https://en.wikipedia.org/wiki/Fritz_Riemann_(psychologist), http://www.edituratrei.ro/carte/fritz-riemann-astrologie-si-psihoterapie/2080/

Ruppert – e mai intii psihoterapeut si apoi constelator (nu dupa un ws de constelatii – a inceput sa faciliteze…) http://www.edituratrei.ro/vendor.php/franz-ruppert/664/

EMDR (pe care nu o poate practica oricine – ci doar medicii si psihoterapeutii) se poate corela cu Tao
http://www.eusunt.ro/carte-EMDR-si-vindecarea-prin-Tao~4895/?utm_source=newsletter&utm_medium=li5085_mi174440&utm_content=articol&utm_campaign=2017.06.23&utm_term=li5085_mi174440_s5748

NLP si coaching – izvorite din psihoterapie se pot corela cu psihoterapia. La fel hipnoza.

Ceea ce conteaza este omul care practica ! Are analiza personala la activ sau nu ? Dupa cit timp a devenit psihoterapeut ? Se formeaza in continuare ? Sigur nu inseamna ca dupa ani de psihoterapie omul devine perfect, insa nu acesta este scopul. De aici ar fi de dorit sa porneasca intrebarea pentru toti cei care lucreaza cu omul.

Cititi si : https://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2017/06/09/fara-ipocrizie-despre-psihoterapie/,

https://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2017/05/18/psihologia-e-ca-romania/,

https://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2015/03/30/de-ce-nu-ne-schimbam-peste-noapte/

 

 

« Older entries

%d blogeri au apreciat asta: