Cris A Levitchi

A vorbi „despre” nu inseamna a face !

Atentie educatia sexuala nu trebuie sa fie egala cu propaganda comunitatii lqtbq. Avind in vedere ca noi ne maturizam abia dupa 25-30 de ani – un copil/puber/adolescent nu e capabil sa ia decizii asumate din neocortex pina in 25 de ani si mai bine. Se pare ca barbatii se maturizeaza si mai tirziu de 30 de ani. Este valabil si pentru cei care doresc sa isi faca schimbare de sex. Aceia sufera de disforie de gen si poate si de alte afectiuni care trebuiesc tratate corespunzator la psihiatru – impreuna cu familia. Ca atare orice incercare de indocrinare este un abuz. Sa recitim teoria lui Freud despre sexualitate. Nu exista o gena gay. In schimb mediul influenteaza alegerile noastre de mai tirziu. O familie disfunctionala, toxica, un mediu scolar toxic, o trauma pot duce si insfera sexualitatii la alegeri neasumate. Nu se schimba sexul ca pe sosete. Multi care au facut operatia la o virsta frageda au regretat mai apoi. 

Vine barza sau parintii fac dragoste? http://m.hotnews.ro/stire/1240179

Din pacate si astazi exista prejudecati si multa rusine. Virsta la care se instaleaza pubertatea a scazut si unii dintre noi avem inca impresia ca educatia sexuala trebuie facuta dupa 17 ani.

http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2015/sezonul-2/ce-ii-poti-spune-unui-copil-despre-masturbare-de-ce-e-important-sa-dispara-mituri-precum-provoaca-orbire.html

http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2015/sezonul-2/cum-arata-o-lectie-de-educatie-sexuala-in-cele-2000-de-scoli-care-au-acceptat-materia-optionala.html

In tema :

http://www.cafegradiva.ro/2015/12/de-ce-mama-s-casatorit-cu-tata-cum.html

http://www.edituratrei.ro/carte/Elisabeth_Raffauf_Preven%C5%A3ia_%C3%AEnainte_de_toate_Cum_s%C4%83_protej%C4%83m_copiii_de_abuzul_sexual/2873/

http://blog.edituratrei.ro/cum-ii-vorbesti-copilului-despre-sexualitate/

http://www.edituratrei.ro/product.php/Cum_sa_le_vorbim_copiilor_despre_sexualitate_Un_ghid_de_urmat_pas_cu_pas_la_orice_varsta/2237/,

In Romania inca rusinea si vina sint emotii valorizate social, desi cu foarte putine exceptii, ele sint profund disfunctionale, sadind cucuta la radacina stimei de sine. Nu de alta insa imi aud inca urechile apelative ale unor adulti la adresa unor copii „obraznicatura” ….La ce se refera de fapt ? Deseori se refera la un comportament ne-obedient si plin de altfel de curaj. Una e sa ai curaj, alta e sa fii grobian. Avem „curajul” de a pune intrebari ? Despre orice tema ? Am intilnit multi adulti cu virsta de peste 30 de ani, care nu au acest curaj. Nu au curajul de a spune „Nu stiu si da nu mi-e rusine ca nu stiu asta. Pot invata.”Putem sa dam vina pe comunism asa generic. Multi dintre acesti adulti au fost pusi la coltul rusinii de catre adultii semnificativi (si aici intra parinti, bunici cadre didactice). Umilirea publica era la ea acasa in comunism si inca mai e si azi in unele scoli. Revenind – un adult – care nu apreciaza decit obedienta la copil, nu numai ca ii face viata toxica acelui copil ci nu isi asculta deloc Copilul din el insusi. Copilul din el insusi e asa de terifiat de Parintele Normativ atotputernic negativ incit acest adult nu poate avea blindete, flexibilitate si intelegere pentru un copil real (asa cum nu are nici pentru Copilul din el ). El functioneaza doar normativ, punitiv, ne-creativ, rigid, plin de prejudecati, dogmatic, ordonat, organizat excesiv doritor de perfectiune. Creativitatea nu se naste deseori din ordine, ci din haos, rebeliune, curaj, diferenta. Insa a fi diferit nu e inca tolerat in multe societati, inclusiv in a noastra. Noi romanii nu dorim sa ne individualizam, ne place la gramada. Curajul are a face cu umorul. Asta ma duce cu gindul la partea sanogena a Umorului. (nu partea lui negativa : care se manifesta prin ironie, sarcasm, jignire, franchete ostila, autoironie, bascalie  la care romanii sint buni). Copilul extrem de cuminte nu poate avea umor, pentru ca lui ii e frica. Umorul spulbera frica si anxietatea. Deseori oamenii fac glume cind sint anxietati (excesul de glume in astfel de cazuri fireste nu e ok). Un nou nascut cuminte care nu face probleme si nu plinge deloc ….trebuie sa ii ingrijoreze pe parinti, decit sa ii fericeasca….Asta nu inseamna ca un bebe anxios e mai de dorit (da asta e o alta discutie). Cumintenia naste de multe ori mai tirziu victimizare (vezi triunghiul dramatic). Sa luam aminte la fenomenele de bullying si mobbing. Cumintenia se asociaza de multe ori cu un comportament defensiv sau pasiv agresiv (noi romanii sintem maestri ca popor la un astfel de comportament si alteori trecem la comportament violent nu asertiv).

Char daca pare exagerata putin Alice Miller, are dreptate cind vorbeste despre „pedagogia neagra” (ea nu este de acord cu ideea ca ar trebui sa ne cinstim parintii cu orice pret chiar daca au savirsit asupra noastra atrocitati si sa nu ii urim. Lipsa constientizarii furiei si urii asupra tatalui – a dus la Holocaust). Sa nu uitam nu ura e opusul iubirii, ci indiferenta. (voi reveni pe aceasta tema).

Si mediul on line care incurajeaza aceste fenomene – cyberbullying. In spatele anonimatului o persoana poate fi cit de grobiana poate. Alteori, un copil cuminte excesiv in copilarie poate ca adult sa ajunga rebel intr-un stil negativ. Sint momente cheie in care rebeliunea e fireasca – in copilaria mica (2-4 ani ) si in adolescenta. Ce se intimpla la aceste virste ? La aceste virste intrebarile sint cheie in dezvoltare! A pune intrebari e semn de sanatate. „De ce ? ” ul e vital pentru flexibilitate si creativitate. Rebeliunea mai este sanogena ori de cite ori avem de-a face cu o atitudine autocratica. Avem curajul de a o confrunta ? Si de a amenda critica ?

http://attachmentparenting.ro/cms/front_content.php?idcat=4&idart=112

Carte Boris Cyrulnik http://www.edituratrei.ro/product.php/Boris_Cyrulnik_Mai_bine_mor_dec%C3%A2t_s%C4%83_spun_Ru%C5%9Finea/2436/

http://www.cafegradiva.ro/2015/10/mai-bine-mor-decat-sa-spun-boris-cyrulnik.html

http://www.scientia.ro/stiri-stiinta/stiri-psihologie-creier/2914-cum-distingem-sarcasmul-de-sinceritate.html

http://www.cafegradiva.ro/2015/06/bullying-bully-copii-adolescenti.html

Daca credem ca in 6 luni „sintem ca noi” dpdv psi …avem o  convingere disfunctionala vb cognitivistilor http://www.scottdmiller.com/feedback-informed-treatment-fit/whats-happening-to-cbt-and-why-all-the-hoopla-misses-the-point/?utm_campaign=ScottDMiller+Conversions&utm_source=hs_email&utm_medium=email&utm_content=21008349&_hsenc=p2ANqtz-8Na_b29rJskW8hQaRcaJ3PX8hT23CENmbReUCzxF3jvoxTtka-7oM4QQGCAAtg6ddacZIOBgQIL-3PME6qlQ15lz0tFg&_hsmi=21008349

dincolo de rusine, vina si alte sentimente distructive se afla un manunchi de secrete transgenerationale…Un avort ii priveste pe ambii parteneri, nu doar pe femeie. Pierderea e a cuplului.
o carte pe care o recomand : Psihanaliza maternitatii ed Trei http://www.edituratrei.ro/product.php/Monique_Bydlovsky_Psihanaliza_maternit%C4%83%C5%A3ii/1098/
Altele despre pierderi, secrete transgenerationale in : Vorbe fara glas ed Ascendent – http://sensart.ro/vorbe-fara-glas.html si Aschia nu sare departe de trunchi – ed Ascendent

http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/cunoaste-te-anchete-si-dosar/motivatii-inconstiente-ale-avortului-314888

Autism risk spotted at birth in abnormal placentas

http://www.sciencedaily.com/releases/2013/04/130425091604.htm?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+sciencedaily%2Fmind_brain%2Fautism+%28ScienceDaily%3A+Mind+%26+Brain+News+–+Autism%29

https://www.scientificamerican.com/article/autism-linked-placenta-abnormalities/

https://www.helpautism.ro/autism/anticorpii-materni-pot-declasa-pana-la-25-din-cazurile-de-autism

http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/studiu-anticorpii-materni-o-noua-pista-in-diagnosticarea-autismului-11115165

http://www.cursuriautism.ro/oamenii-de-stiinta-argentinieni-au-descoperit-mutatia-genetica-responsabila-de-autism.php

http://www.copilul.ro/sarcina/analize-sarcina/Placenta-ar-putea-indica-riscul-de-autism-la-copil-a13688.html

http://cursuriautism.ro/descoperire-in-premiera-autismul-afectiune-a-sistemului-vascular-al-creierului.php

daca ne gindim la cauzele transgenerationale avem si alte raspunsuri

Perversiunea – pastratoarea familiei

Cand spunem „perversiune” nu ne gindim adesea la ceva de dorit, dezirabil social. Stoller ne propune in cartea Perversiunea, Forma erotica a urii sa privim perversiunea ca o supapa a societatii prin care se contin fortele distructive ale familiei. Cunoasterea iubirii presupune si cunoasterea urii. Nu pot fi concepute una fara alta. Avem de-a face cu acelasi mecanism cand vorbim despre perversiune versus asa-numita „sexualitate normala”.
Autorul considera perversiunea „o nevroza sexuala erotizata” (pag. 167), o „retraire a unei traume sexuale” din copilarie prin care trauma se transforma in victorie insotita de tensiune, placere in care obiectul (fie el persoana, parte a unei persoane ori un lucru) este ranit (vezi pag. 27). Perversul ia in posesie si control ceea ce nu a putut face in copilarie cind a fost controlat si dominat. In perversiune nu exista emotie fata de obiect, ci doar dorinta de folosire. In fiecare din urmatoarele pervesiuni (fetisism, necrofilie, viol, crima sexuala, masochism, sadism, voaiorism, pedofilie) se regasesc „razbunarea, ostilitatea, triumful si un obiect dezumanizat” (pag. 30). In orice perversiune exista un element de risc care creste excitatia.
„Prin intermediul perversiunii, furia se transforma in victorie a celor care l-au adus in acea stare deplorabila, dat fiind ca in perversiune trauma se transforma in triumf.” (pag. 95)
Stoller ajunge la concluzia ca nu putem sa intelegem „sexualitatea umana normala daca nu intelegem mecanismul pervers” (pag. 159). Mecanismul pervers este ca un simptom. Insa sunt importante si celelalte simptome care il acompaniaza pentru a observa tabloul bolii.
El il aduce in discutie pe Devereux (pag. 158) care spune ca in preludiul oricarui act sexual exista mecanisme perverse.
In carte este ilustrat cazul unei cliente care intra prin efractie in diverse case (nu orice fel de case, ci doar cele care ii dau impresia de camin) printr-un mod in care se mimeaza un act sexual. Clienta se imbraca masculin si se comporta in mare parte ca un barbat. Dupa ce fura un obiect din camin, ea cauta un barbat „capabil” sa ii ofere un act sexual la limita violului. Se lasa posedata insa ea alegea si controla situatia. In acest caz este vorba despre un mod indirect de a primi iubire din partea tatalui, despre modul la fel de indirect prin care ea ajunge sa isi ofere gratificatii. Ea „fura” iubirea pe care nu a primit-o in copilarie (o copilarie in care mama a fost perceputa ca rece). Nu intamplator dupa fiecare furt merge intr-un restaurant si isi cumpara profiterol. A invatat in copilarie ca nu poate „avea” ceva decat daca fura acel ceva.
Autorul conchide ca, atata timp cat va exista familia, va exista si perversiunea. Perversiunea conserva placerea, familia, societatea si specia (v. pag. 283). Daca familia nu va mai sta la baza societatii, atunci ceea ce consideram azi pervers va capata un alt sens.
In carte gasim si opinii despre o parte dintre cauzele homosexualitatii.
Scrisa in primul rind pentru specialisti, cartea este accesibila si pentru publicul larg si utila pentru explicarea unor termeni pe care deseori multi dintre noi ii folosim neadecvat.

„Urmez principiile lui Socrate. Viața nu merită să treacă neexaminată. Deci întotdeauna îmi examinez viața și îi ajut pe clienții mei, dar și pe prieteni și pe copii să continue să se auto-analizeze. De 25 de ani sunt într-un grup de zece terapeuți. Ne întâlnim la fiecare două săptămâni, să vorbim despre noi înșine, despre problemele cu pacienții și despre ce se mai întâmplă în viața noastră. Pentru mine, acest grup, colegii și prietenii, contează enorm! „

http://www.tvrplus.ro/editie-garantat-100-269207 http://www.humanitas.ro/humanitas/demonul-amiezii http://www.bookaholic.ro/interviu-andrew-solomon.html „Care credeți că e rolul depresiei în cunoașterea de sine? Unul dintre mecanismele de adaptare ale ființei umane este capacitatea de a avea stări. Servește intereselor noastre să fim furioși uneori, triști alteori, veseli câteodată, anxioși altădată, invidioși uneori și așa mai departe. Depresia este o adaptare negativă din acest spectru al stărilor. Atunci când o trăiești, trebuie să te uiți la tine în profunzime și să-ți pui întrebările existențiale fundamentale: Cine sunt? De ce sunt aici? Ce înseamnă viața mea în raport cu viețile altora? Unii dintre oamenii care care se luptă cu depresia încearcă să evite aceste întrebări, dar pentru cei dispuși să-și privească în profunzime depresia, boala aduce cu ea posbilitatea unor reflecții și răspunsuri profunde. Ce înseamnă pentru dumneavoastră a fi viu? Ce ne definește drept creaturi vii? Gândesc; Respir; Râd; Iubesc; Plâng; Sper; Disper; Fug; Visez; Dorm; Dăruiesc; Iau; Mănânc; Îmi fac griji; Devin mai înțelept; Mă port prostește; Îmbătrânesc; Mă bucur de răsăritul și de apusul soarelui; Folosesc limbajul; Simt durerea; Zâmbesc; Mă supăr; Portestez împotriva injustiției; Îmi caut binele propriu; Înot; Îmi plătesc taxele; Mă reproduc; Mă simt singur; Mă urc într-un copac; Cad de pe crengile lui; Am grijă de copii; Cred că totul poate fi făcut perfect; Sunt eu însumi.” http://www.bookblog.ro/interviu/interviu-andrew-solomon-traiesc-bucuria-fiecarei-dimineti-in-care-ma-trezesc-si-nu-sunt-deprimat-pentru-ca-stiu-cit-de-groaznica-e-depresia/ „Mihaela Butnaru: Cartea dvs., Demonul amiezii, explorează subiectul depresiei dintr-o perspectivă bazată pe experienţa personală cu boala. Cum aţi descrie depresia pentru o persoană care nu are habar despre subiect? Andrew Solomon: Opusul depresiei nu este fericirea, ci vitalitatea. Aş spune că depresia constituie o pierdere a energiei, a implicării, o pierdere a voinţei de a trăi. De multe ori spun că dacă sinuciderea ar rezulta din dorinţa pasivă de a nu mai trăi ar fi mult mai multe cazuri; sunt rare pentru că e nevoie de atît de multă muncă [ca să te sinucizi]. Depresia este senzaţia că totul înseamnă un mare efort, că treburile simple – a te da jos din pat, a face un duş, a mînca – par împovărătoare şi copleşitoare. Este o stare care apare adesea împreună cu anxietatea, senzaţia de teamă continuă – starea aceea de o secundă în care aluneci sau te împiedici şi te trezeşti că ai căzut pe jos, doar că în loc să dureze o secundă, durează luni de zile. Este sentimentul de a fi înfricoşat fără să ştii de ce anume îţi este frică. Este lipsa de implicare din propria viaţă, pierderea completă a capacităţii de a simţi plăcere. Este, aşa cum a spus unul dintre intervievaţii mei, un proces în care mori încet.”
http://adevarul.ro/cultura/carti/scriitorul-andrew-solomon-a-fost-agonie-scriu-despre-depresie-1_53ad4a990d133766a8f13189/index.html
„Spuneaţi despre „cele mai grele momente că ne fac cine suntem“. Care e marea provocare a secolului XXI?
Pasul vieţii. Rapiditatea cu care se desfăşoară totul. Faptul că interacţionăm atât de mult cu un computer, cu televizorul sau cu alte dispozitive electronice în loc să interacţionăm cu cei care ne sunt dragi. Apoi, oamenii nu dorm suficient şi asta are consecinţe serioase asupra sănătăţii mintale. Şi, mai ales, aş spune că trăim într-o lume în care divorţurile sunt la ordinea zilei. Într-un fel e bine, fiindcă mulţi dintre cei care erau într-o căsnicie nefericită se pot elibera. Dar asta face şi ca oamenii să devină prea dispuşi să renunţe unul la celălalt. Or, eu cred că legătura emoţională a relaţiilor sau a prieteniilor de lungă durată este ceea ce dă sens vieţii. E important ca oamenii să fie conştienţi de asta.”

Sigur nu putem responsabiliza doar povestile pentru unele chestiuni ne-ok din viata noastra…si totusi ….povestile vechi au si ele un rol… Ceea ce invatam noi din povesti si ceea ce ne atrage atentia nu este intimplator. Daca analizam toate povestile care ni s-au spus in copilarie putem constata ca ne-am identificat cind eram mici cu X personaj sau cu Y personaj…..si ne-am „scris” un scenariu de viata. Nu intimplator avem un basm preferat si nu altul, un basm care „seamana” destul de bine cu povestea noastra din familia noastra. Astfel unii dintre noi sintem Ursi pacaliti de Vulpi, altii Superman (adica salvatorii omenirii), altele Printele adormite care doresc sa fie salvate de altii. Acest lucru il ducem cu noi si in viata adulta. Cind sintem obisnuiti sa gindim o viata intr-un anumit fel, este dificil cind cineva vine si ne rastoarna conceptiile. Unele femei se pun in rol de Cenusarese sau Ratuste urite, gonind toata viata pentru a demonstra ca sint ok, sau bune, neacceptindu-se, neiubindu-se. De ce sa ii spunem unui copil ca il ia lupul daca nu e cuminte….sau ca vine Bau bau ? (pe termen scurt ne scuteste pe noi de efort insa pe termen lung insa… ). Copilul nu are logica formata ca noi adultii si el intelege lumea prin gindirea magica. Daca o persoana se simte victima sau salvator in viata sa tot timpul atunci asta inseamna ca are in spate o decizie disfunctionala din scenariul ei de viata.
Pentru a afla cum ne influenteaza negativ viata de adult povestile clasice din copilarie aflati in cartea : Ce spui dupa Buna ziua ? Eric Berne – ed Trei http://www.edituratrei.ro/product.php/Eric_Berne_Ce_spui_dup%C4%83_Bun%C4%83_ziua_Psihologia_destinului_uman/1983/ Pe vremuri, basmele nu erau create pentru copiii ci pentru adulti si erau puse in scena pentru plebe.
O sa observati (daca cititi printre rinduri – conotatiile sexuale din basme – mai multe in cartea Vrajitoarea trebuie sa moara Ed Trei http://www.edituratrei.ro/carte/sheldon-cashdan-vrajitoarea-trebuie-sa-moara-psihologia-basmului/2209/

Art http://www.romanialibera.ro/special/documentare/povestile-secolului-xxi-sau-mesajele-nocive-ale-%E2%80%9Ecaprei-cu-trei-iezi%E2%80%9C–articol-integral–248427
Teme de analiza:
Ce povesti, basme, poezii, romane citeati si va fascinau in copilarie si adolescenta ? Ce se petrecea in acele scrieri ? Cu cine va identificati? Erati Cenusarese (la nivel global – Romania se crede mereu Cenusareasa – asteapta un Print si o zina sa o Salveze) Cenusareasa arata o idee des intilnita „Lauda de sine nu miroase bine – Sa stau in banca mea ca o sa ma observe cineva” Din pacate in realitate – daca noi insine nu ne „laudam” cu ceea ce facem bine, nimeni nu ne vede. Citi barbati nu ajung sa aibe destinul lui Stan patitul ?
Cum corelati povestea cu istoria dvs de viata si cu problemele din acest moment al vietii dvs ?
Aceeasi analiza puteti s-o intreprindeti in legatura cu muzica pe care o ascultati si mai ales mesajul din ea, filmele preferate la care priviti acum, adulti fiind. Filmele romantice influenteaza mult modul de a privi o relatie de parteneriat astfel incit multe persoane ajung sa aiba asteptari irealiste privind partenerul/partenera.
De ce nu as citi unui copil : Alba ca zapada, Cenusareasa, Frumoasa adormita, Scufita rosie si alte povesti „clasice” si de ce nu l-as lasa sa vizioneze filmele clasice ale lui Disney :

https://hyperliteratura.ro/citind-basme-romanesti/

Capcanele copilăriei: cum sunt pregătite, de la vârste fragede, viitoarele paciente ale chirurgilor esteticieni http://adevarul.ro/life-style/parinti/capcanele-copilariei-1_52e0ac9dc7b855ff56b88bdb/index.html

Analiza psihologica Scufita rosie (a circulat pe internet o vreme) http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1241086-scufita-rosie-analiza-psihologica.htm
O alta analiza a basmului romanesc http://www.dailycotcodac.ro/2011/03/zmeul-personajul-pozitiv-din-basme/
Mesaje subliminale in filmele lui Disney :
http://www.protv.ro/stiri/cele-mai-scandaloase-mesaje-ascunse-in-filmele-disney-imaginile-care-inca-mai-creeaza-controverse.html, http://www.catchy.ro/capra-cu-trei-iezi-cel-mai-autentic-horror-din-literatura-romana/26240

Nu mai vorbesc de violenta din filmele cu Tom si Jerry proslavite si astazi de multi parinti.
Pentru cei care au copii mici le recomand programe TV gen :

http://www.ducktv.tv/ si https://www.babytv.com/ http://www.ro.jimjam.tv/program/program.html care dezvolta cognitiv si afectiv copiii. Din serialele Barney si prietenii si Jakers! The Adventures of Piggleywinks copiii invata despre emotii si rolul lor, despre prietenie, desen Sofia, desen Familia Dragomonstrilor.

Inventati povesti voi insiva pentru copii vostri. E mai indicat. Putem vorbi despre bucurie, tristete, furie, frica si altfel…
Recomandari de carti pentru copii – carti altfel :
Virginia Waters, Povesti rationale pentru copii, ed ASCR
Sempronia Filipoi, Basme Terapeutice Pentru Copii Si Parinti, ed Fundatia culturala Forum, Cluj-Napoca
Dr. Nancy Davis, Povesti terapeutice pentru copii, ed jucariieducationale.ro
Lauren Snailham, 16 Povesti Terapeutice pentru copii, ed Mido Print, jucariieducationale.ro
George W. Burns 101 povesti vindecatoare pentru copii si adolescenti, ed Trei
Seria PIXI – ed Galaxia copiilor http://www.all.ro/categorii/galaxia-copiilor/pixi/

http://pandoram.ro/categorie/emotiile-tale/34/

http://blog.edituratrei.ro/despre-perceperea-amintirilor-si-jocul-de-a-cine-are-dreptate/

http://m.adevarul.ro/entertainment/comedy/cele-mai-educative-desene-animate-copii-1_54f46745448e03c0fd2509b7/index.html