Paradoxuri

Contradictiile interne si paradoxurile sint ca bagajele lasate nedesfacute….de tot

Cautatorii de Zei

Zei sint in primul rind parintii (aceia pe care deschidem ochii) pe care ii veneram intii, apoi ii detronam pentru ca asa e firesc ….si apoi (doar pentru unii) ii vedem asa cum sint – oameni (cu calitati, defecte, limite). Unii cauta zei (chiar daca nu Dumnezei) oameni Perfecti pe care sa se bazeze…mereu si mereu (terapeuti, guru, presedinti). Si ateii cred in Zei 🙂 altfel de zei ….Uitam ca oamenii nu sint buni sau rai, ci acelasi om e SI bun si rau ….(greu de dezbarat de aceste concepte bun-rau).

Psihologia e ca Romania

Am impresia ca Psihologia e ca Romania – Romania e tinara care poate si din cauza ca e tinara, are complexe de inferioritate si atunci ajunge ultra nationalista (vrea sa isi pastreze identitatea nationala cu orice pret). Asta se obs si in educatie – a spus-o si prof M Miclea (la noi nu se preda literatura universala decit pe ici pe colo – ca deh ne „contaminam”). Pe de alta parte, Psihologia/psihoterapia in particular stie ca e fiica Filosofiei si ca are mai multi stramosi puternici pe care ii invidiaza si se straduieste sa se diferentieze total – ca o adolescenta care vrea sa se pozitioneze fata de mama, insa poate realizeaza mai incolo in viata ca de fapt si mama traieste in ea 🙂

Ce legatura au filosofia, poezia, jurisprudenta cu neurostiintele ? Despre invatarea inconstienta – Incognito

Ce legatura au filosofia, poezia, jurisprudenta cu neurostiintele ? Despre invatarea inconstienta – Incognito

http://www.elefant.ro/carti/carti-de-specialitate/stiinte-umaniste/psihologie/incognito-vietile-secrete-ale-creierului-314589.html#utm_source=2parale&utm_medium=Campaign&utm_campaign=365e98b32

Cuprins

1 E cineva în capul meu, dar nu sunt eu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

O vraja nemaivazuta

Partea buna a detronarii

Primele priviri aruncate in oceanul spatiului interior

Eu, sinele meu si aisbergul

2 Mărturia simţurilor: Ce înseamnă

cu adevărat

experienţa? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Destructurarea experientei

Deschiderea ochilor

Cum e posibil ca stincile sa se ridice fara sa-si modifice pozitia ?

Cum sa inveti sa vezi

Cum sa vezi cu creierul

Activitatea din interior

Cit de departe in trecut traiesti?

3 Ce (nu) ştim despre minte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

Misterul celor care stabilesc sexul puilor de gaina si a celor care observa avioanele

Cum afli daca esti rasist

Cum te iubesc – Sa numar J-urile

Stimularea creierului dincolo de nivelul constient

Intuitia

Robotul care a cistigat la Wimbledon

Mantra creierului rapid si eficient: Cum se intiparesc sarcinile in circuit

 4 Gândurile care pot fi gândite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

Umwelt: Viata pe o felie subtire

Mantra creierului in evolutie: intipareste programe cu adevarat bune, pina la ADN

Frumusetea: Atit de palpabila si facuta fara doar si poate sa fie iubita intru eternitate

Infidelitatea este inscrisa in ADN ?

5 Creierul e o echipă de adversari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118

Sa se ridice adevaratul Mel Gibson !

Sint vast, cuprind multimi in mine

Sistemul bipartid dominant: Ratiunea si emotia

Vreme de socotit, vreme de omorit

De ce diavolul iti poate vinde faima acum in schimbul sufletului de mai tirziu

Ulise din prezent si cel din viitor

Mai multe minti intr-una

Reinventarea continua

Trainicia sistemului complex

Cum se mentine unitatea: Razboaie civile in democratia cerebrala

E pluribus unum

De ce avem constiinta ?

Varietatea

Unde este C3PO?

6 De ce ideea de vinovăţie este discutabilă . . . . . . . . . . . . . . . . . 173

Semne de intrebare ridicate de omul din turn

Modifica creierul si vei modifica personalitatea: pedofilii, cleptomanii si cartoforii printre noi

De unde vii, incotro te indrepti

Problema liberului arbitru si motivul pentru care nu mai este ea importanta

Trecerea de la vina la biologie

Linia culpabilitatii: de ce ideea de vinovatie este discutabila

Ce facem de acum inainte ? O legislatie moderna, racordata la neurostiinte

Antrenamentul prefrontal

Mitul egalitatii dintre oameni

Verdictul bazat pe modificabilitate

7 Viaţa după monarhie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218

De la detronare la democratie

Cunoaste-te pe tine insuti

Ce inseamna si ce nu inseamna sa fim construiti din componente fizice

De la culoarea pasaportului la proprietatile emergente

Anexă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

„Omul nu este capabil să vadă nici nimicul din care provine, nici infinitul care-l împresoară.”

Blaise Pascal

Multe din carte mi-au adus aminte de alta carte celebra Maimuta goala a zoologului Desmond Moris http://www.elefant.ro/carti/fictiune/literatura-contemporana/maimuta-goala-94314.html, http://www.scientia.ro/homo-humanus/citate-recenzii-note-de-lectura/1848-recenzie-maimuta-goala-de-desmond-morris.html Cit despre atractia dintre barbat si femeie – dincolo de morala – multe femei sint atrase la ovulatie de barbati alfa, de aceea unele fac copii cu barbati cu trasaturi alfa si ii cresc cu barbati empatici.

Leibniz a sugerat ca exista niste perceptii de care nu sintem constienti si le-a numit petites perceptions” pag 20

Constiinta, sau nivelul constient al mintii,, este un marunt pasager clandestin pe transatlantic, care se bucura de calatorie fara sa bege in seama enorma inginerie de sub punte.” Pag 10

„Nu conteaza daca mintea constienta are sau nu vreo implicatie in procesul de luare a deciziei. In majoritatea cazurilor nu are „ pag 11

Cind spui „Tocmai m-am gindit la ceva” de fapt ideea care a aparut – a aparut poate din mii de ginduri inconstiente – „cind de fapt creierul tau a efectuat o cantitate imensa de operatiuni inainte sa-ti vina ideea geniala” pag 13

Asa si cu psihoterapia – vine un client si spune – dupa o sedinta m-am schimbat. De fapt – schimbarea s-a produs in timp – inconstient desigur. Sedinta de psihoterapie a fost doar un „sut”. Nu se bate din palme si se sch comportamentul.

„Aproape nimic din ce se intimpla in viata noastra mentala nu se afla sub controlul nostru constient – si adevarul e ca e mai bine asa. Mintea constienta poate sa –si atribuie cite merite o vrea, insa e mai bine sa fie tinuta pe tusa in privinta cam tuturor deciziilor care se iau in creierul nostru. At cind se baga in detalii pe care nu le intelege, operatiunea se desfasoara cu mai multa greutate. Odata ce incepi sa deliberezi asupra locului unde sa asezi degetele pe claviatura, nu-ti mai iese piesa. ” pag 15

„Intuitia lui Freud privind creierul inconstient a fost corecta, insa el a trait cu citeva decenii inainte de inflorirea moderna a neurostiintelor pag 26

„Intre cunoastere si constientizare poate fi o adevarata prapastie” pag 71

Noi facem multe lucruri de care nu sintem total constienti. Stiti povestioara cu miriapodul ? Care o data intrebat cum se isi misca toate picioarele s-a blocat ….

O sa aflati despre o istorie nastrusnica care imi aminteste de Eric Berne (creatorul analizei tranzactionale) si intuitia lui. Pe timpul razboiului el trebuia sa indrume fiecare soldat la tipul de arma care I se potrivea. A facut asta instinctiv, dupa asa numita intuitie. “ Misterul celor care stabilesc sexul puilor de gaina si a celor care observa avioanele” Cum sint capabili japonezii sa spuna cu exactitate sexul puilor abia nascuti ? Va las sa cititi in carte.

Acceptam realitatea care ne este oferita “ pag 93 “Ceea ce numesc eu vedere si ceea ce tu numesti vedere s-ar putea sa fie diferite”

Acest gen de intrebare tinea de speculatia filosofica , dar acum a fost promovata pe tarimul experimentului stiintific”

“Si fiecare individ crede ca variant sa reprezinta realitatea “ pag 94 “Realitatea e de departe mai subiectiva decit se presupune de regula” pag 96

sintem facuti din multe subpopularii neurale….W Whitman “cuprindem multimi” pag 121

dezechilibrul intre ratiune si emotii ar putea explica tenacitatea religiei in diverse societati” pag 121

 “Nimic nou in obs ca oamenii sint facuti din dorinte pe termen scurt si lung , conflictuale” – pag 137

Gazzaniga : “mecanismul de interpretare al emisferei stingi functioneaza tot timpul, incercind sa gaseasca sensul evenimentelor. Cauta mereu ordine si ratiune. Chiar daca ele nu exista – lucru care il face sa se insele necontenit” pag 155

Avem multe sisteme zombie automate care nu necesita constientizare. Si animalele au, insa diferenta este ca noi oamenii cream programe noi prin flexibilitate. Ac capacitate de adaptare – flexibilitatea – vine cu un pret spune Eagleman “indrumarea parinteasca de durata. Ca sa devii maleabil ca adult, e nevoie de ani de neajutorare, in copilarie. Femeile nasc de regula cite un copil o data si trebuie sa-I asigure o perioada de ingrijire care nu se mai regaseste nicaieri in lumea animala.” Pag 164

Cit despre roboti si unde s-a impotmolit inteligenta artificiala ? “inteligenta s-a dovedit a fi un concept dificil. “ pag 169

sintem alcatuiti in totalitate dintr-un adevarat parlament de component, factiuni si sisteme” pag 170

Cit despre sanctionarea faptelor considerate periculoase social – autorul vine cu o idée – a nuanta modul cum sint date pedepsele in functie de noile date ale neurobiologiei si a stimula mai mult autocontrolul persoanelor in cauza prin antrenament prefrontal.

Nu doar ca nu avem acces la anumite zone, dar s-ar putea chiar sa ni se interzica accesul. Colegul meu R Montaque spunea la un mom dat ca se poate sa avem algoritmi care ne protejeaza de noi insine. “ pag 225

Se pare ca cei care sufera de epilepsia lobului temporal au un fel de atac de perceptive, hiperreligiozitate (profeti, martiri) aud voci pe care le atribuie lui Dzeu, scriu intens pe teme religioase pag 233

Ce legatura are pasaportul cu schizophrenia ? “Se pare ca stresul social indus de statutul de immigrant e unul dintre factorii decisivi in dezvoltarea schizofreniei….un nivel scazut de acceptare sociala e corelat cu un risc mai mare de a face schizofrenie” pag 237 Cu alte cuvinte – te dezradacinezi – o iei razna, tu sau unul dintre descendentii tai.

Cei cu cromozomul Y (adica barbatii desigur) au sanse mai mari sa comita crima. 82 % (firesc – avind in vedere testosteronul) si totusi nu totii comit crime. Genele se coreleaza cu mediul inconjurator. S-au facut studii pe maimute – ref la gene si mediul in care au fost crescute : de mama (rel de atasament sigure) sau de tovarasi (rel de atasament nesigure). S-a masurat gradul de agresivitate. Daca gena e buna atunci nu exista agresivitate indifferent de mediu. Daca gena e rea insa mediul e bun (crescut de mama), nu exista tend aggressive puternice . Gena si mediul sint proaste = agresivitate. Valabil si la oameni. Pag 239

Sint gene care predispun la depresie, dar daca vei suferi sau nu cu adevarat de aceasta depinde de evenimentele din viata ta” pag 240

La cei diagnosticati cu tulburare de personalitate antisociala – anomaliile creierului sint combinate cu un mediu de viata neprielnic si cu intimplari nefavorabile pag 242

Reductionismul nu este de dorit cind ne gindim la creier si cum fct

Filosoful Reichenbach – vb in anii 50 despre o “ filosofie stiintifica” Nu s-a ajuns acolo. “Unii se comporta de parca stiinta tocmai a fi pe punctul de a descoperi tot” pag 247

Ar trebui sa se studieze mai mult legaturile intre neurologie si fizica. O teorie a biologiei nu poate fi redusa la chimie si fizica. Pag 245

Cit despre boala – ceea ce o determina este foarte complex, nestudiat inca.

Oamenii de stiinta de pretutundeni se straduiesc sa decodifice relatia dintre materia fizica si experienta subiectiva, dar sint departe de a rezolva aceasta problema.” Pag 246

O alta recenzie https://bookhub.ro/o-carte-fermecatoare-si-periculoasa-incognito-david-eagleman/

Vb Ninei Cassian – sintem atit „de imperfecti, de limitati, de salbatici”

Mortii de care ne amintim

Yalom : “Acum citeva decenii am citit in romanul lui Alan Sharp, intitulat Un copac verde din Gedde, o descriere: a unui cimitir de tara impartit in doua : “mortii de care ne amintim” si “cei cu adevarat morti”. Mormintele celor de care ne amintim erau ingrijite si acoperite cu flori, in timp ce mormintele celor morti cu adevarat erau uitate, nu erau acoperite cu flori,…………………………………………………………………………………………………………………………O persoana in Fiecare persoana in virsta – este ultimul depozitar al imaginii multor oameni. Atunci cind mor cei foarte inaintati in virsta, fiecare dintre ei ia o multime cu el.” pag 146-147 Privind soarele in fata, Irvin Yalom, ed Vellant

Emil Cioran – Arta de a fi psiholog – Pe culmile disperarii

Se refera mai mult la subcategoria – a fi psihoterapeut

„Arta de a fi psiholog nu se învață, ci se trăiește și se experimentează, deoarece nu exista un complex de canoane care să-ți dea cheia misterelor psihice, a structurilor diferențiale ale vieții sufletești.

Nu ești un psiholog bun dacă tu însuți nu ești un subiect de studiat, dacă materialul psihic nu oferă zilnic o complexitate și un inedit, care să excite curiozitatea ta continua. Nu te poți iniția în misterul altuia dacă tu însuți n-ai un mister în care să te inițiezi.
Pentru a fi psiholog trebuie sa fii atât de nefericit încât să pricepi fericirea și atât de rafinat încât să poți deveni oricând barbar; iar disperarea în care trăiești să aibă totdeauna atâta ardoare, încât să nu știi dacă trăiești în pustiu sau în flăcări.
Proteic, polimorf, pe cât de centripet, pe atât de centrifugal, formele vieții să se combine în tine atât de multiple și atât de complex, încât extazul pe care-l vei atinge să fie estetic, sexual, religios și pervers.
A fi psiholog înseamnă a te învârti în fiecare moment în jurul axei tale. Aceasta este întâia condiție; a doua, este a avea atâta mobilitate, încât celelalte ființe să-ți fie atâtea centre de gravitate câte poate avea o ființă proteică.
Simțul psihologic este expresia unei vieți care se contemplă pe sine în fiecare moment și care în celelalte vieți vede numai oglinzi. Ca psiholog, consideri pe toți ceilalți oameni părți din tine, frânturi ale ființei tale. Și în disprețul pe care orice psiholog il are pentru oameni este o secretă și o infinită autoironie.
Nimeni nu face psihologie din iubire, ci dintr-o pornire sadică de a nulifica pe altul prin cunoașterea fondului său intim, de a dezbrăca de misterul care, asemenea unei aureole, nimbează pe celelalte ființe.
Cum acest proces epuizează repede pe oameni, ei având conținuturi limitate, este explicabil de ce psihologul este acela care se plictisește mai repede de oameni, pentru ca el este prea putin naiv pentru a avea prieteni și prea puțin inconștient pentru a avea iubite. Niciun psiholog nu începe prin a fi sceptic. Orice psiholog sfârșește însă prin a fi sceptic.
Este, în acest sfârșit, pedeapsa naturii pentru acest violator de mistere, pentru acest suprem indiscret, care a pus prea puțină iluzie în cunoaștere, pentru ca, să nu fi ajuns prin cunoaștere la deziluzie. Puțină cunoaștere încântă; multă cunoaștere dezgustă.
Cu cât cunoști mai mult, cu atât vrei sa cunoști mai putin. Cine nu suferă din cauza cunoașterii, acela n-a cunoscut nimic.”
(Pe culmile disperării)

Jazz si linia vietii

Jazz si linia vietii

Viata e dezordonata la fel ca si jazz-ul. Are o linie directoare care se mentine pina la moarte, insa si inflorituri de-a lungul ei.
Viata traita si fiintata e vie, plina de evenimente de diverse tipuri (considerate bune sau mai putin bune in functie de modul de a privi a celui care le traieste ).
Jazz-ul contine o partea de improvizatie si o parte repetitiva. Lasa posibilitatea artistului interpret sa fie creativ, fata de majoritatea celorlalte stiluri muzicale. Putem constientiza la un moment dat ca putem sa cintam altfel si atunci incepem sa fim creatorii propriei vieti, lasind partiturile altora la o parte.
http://www.jazzradio.com/
http://www.accuradio.com/#!/feat/mostpopular/

Va urez sa va faceti Timp pentru ….

Va urez sa va faceti Timp pentru

reflectare

a va bucura de ceea ce ati realizat

sine

ceilalti

a impartasi cu altii

Cris A

Trecutul este cel mai bun profet al viitorului.
Lord Byron

Poezie – Contabilitate – de Marin Sorescu http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/s/marin-sorescu-8zudthd/contabilitate-6zuscnd.html

Citate despre Timp :

http://www.citate.ro/citate-timp

http://subiecte.citatepedia.ro/despre.php?s=timp

http://subiecte.citatepedia.ro/despre.php?s=spa%FEiu+%BAi+timp

Despre Nevroza balcanica….recomandare carte

Va recomand o carte a dl profesor Vasile D Zamfirescu despre poporul roman si traumele sale – Nevroza balcanica – ed TREI http://www.edituratrei.ro/product.php/Vasile_Dem_Zamfirescu_Nevroz%C4%83_balcanic%C4%83/2441/
„Capul plecat sabia nu-l taie”….va suna cunoscut ? Oare de ce nu am fost si nu vom fi niciodata un popor care – cucereste – ci un popor care „rezista” sau se lasa cucerit….? Un simplu raspuns : vezi balada Miorita. Pe linga pasivitate, lipsa de solidaritate sociala, romanul se uraste pe sine si isi uraste si aproapele „sa moara si capra vecinului”. Stima de sine a romanului este joasa de aceea bascalia, sarcasmul sint la ele acasa.
Interviu cu autorul : http://www.psychologies.ro/Dosar-Psihologie/Cunoaste-te/Noi-romanii-avem-nevoie-de-self-esteem-2124264?p=2
Alte lecturi : Ctin Radulescu Motru – Psihologia poporului roman si Draghicescu – Din psihologia poporului roman.

http://edituratrei.wordpress.com/2012/06/05/traumatismul-nasterii-la-romani/

http://edituratrei.wordpress.com/2012/06/20/adrian-neculau-despre-nevroza-balcanica/

si o analiza foarte buna – aici :
http://claudiatocila.ro/pasivitatea-%E2%80%93-o-problema-care-doare/

Film 17 minute durata – Geoffrey West: Surprinzatoarea matematica a oraselor si corporatiilor

Am primit pe email un film interesant :

Foarte interesanta modelarea similara a oraselor si a corporatiilor

Fizicianul Geoffrey West a descoperit că simple legi matematice influenţează caracteristicile oraşelor – prosperitatea, rata criminalităţii, viteza de deplasare şi că multe alte aspecte ale unui oraş pot fi deduse dintr-o singură cifră: populaţia oraşului. În această năucitoare conferinţă de la TEDGlobal, acesta ne demonstrează cum funcţionează şi cât de asemănătoare sunt legile organismelor şi corporaţiilor.

http://www.ted.com/talks/lang/rum/geoffrey_west_the_surprising_math_of_cities_and_corporations.html

despre fizician :
http://en.wikipedia.org/wiki/Geoffrey_West

« Older entries

%d blogeri au apreciat asta: